Transmisiunile live occidentale și jocurile video chinezești au îmbunătățit imaginea țării, notează The Economist.
<< Liderii Partidului Comunist ar putea fi surprinși să afle că datorează ceva unui livestreamer exuberant de 20 de ani din Ohio, pe nume Darren Watkins junior. El este cunoscut în mediul online sub numele de IShowSpeed și, într-o singură vizită, a făcut mai mult pentru imaginea Chinei în străinătate decât orice cantitate de propagandă rigidă a partidului.
Într-o excursie de două săptămâni, în martie și aprilie, le-a arătat celor 38 de milioane de urmăritori ai săi istoria bogată a țării (cu un salt mortal pe Marele Zid), oamenii prietenoși (a glumit cu cel mai bun imitator al lui Donald Trump din China) și tehnologia avansată (a dansat cu un robot umanoid, a primit un meniu de la KFC livrat cu drona și a testat un taxi zburător). În timp ce conducea într-un lac din Shenzhen, fiind în siguranță într-un SUV electric amfibiu, în stil James Bond, lui Watkins nu-i venea să creadă ce se întâmplă. „Doamne, mașina asta nu se scufundă… China o are, mașinile astea chinezești o au!”. Sau, așa cum spune frecvent pe parcursul vizitei sale: „China e altfel, frate”.
Este genul de entuziasm pe care liderii chinezi doreau demult să îl inspire străinilor. Partidul a încercat să cultive „puterea soft”, adică influența care face ca o țară să obțină ceea ce își dorește fără a folosi constrângerea „hard” sau forța militară. A criticat demult ceea ce numește „narațiunea anti-China” din mass-media occidentală. În 2013, Biroul Politic al Partidului a declarat că puterea soft este esențială pentru „visul chinez de reînnoire națională”. Nu a fost o sarcină ușoară. Propaganda Chinei eșuează în străinătate, unde mulți privesc cu suspiciune trecutul (și prezentul) său autoritar.
Tot mai mulți oameni, în special tineri, par însă dispuși să treacă cu vederea aspectele neplăcute ale Chinei. Acest lucru nu li se datorează propagandiștilor de partid. Darren Watkins este unul dintre mulții vloggeri străini care postează despre călătoriile lor de când China s-a redeschis după pandemie. Companiile chineze dețin tehnologii de vârf și exporturi culturale competitive. Iar imaginea țării a fost ajutată și de scăderea popularității Americii, în mare parte din cauza președintelui Donald Trump. Pe 15 mai, se putea simți o oarecare neîncredere în faptul că oficiosul Partidului Comunist, Cotidianul poporului, publica un articol intitulat „Cum a devenit China cool?”.
În urmă cu un deceniu, China cheltuia 10 miliarde de dolari pe an pentru a-și îmbunătăți imaginea în străinătate, potrivit unui cercetător american. Este posibil ca suma să fie și mai mare acum. Oficialii au înființat 500 de „Institute Confucius” în universități din străinătate, care oferă cursuri de limba mandarină și programe culturale. Mass-media de stat din China difuzează povești pozitive pe rețelele sociale occidentale. Sute de jurnaliști străini sunt invitați anual în China, unde li se arată realizări de referință, precum impresionanta rețea de trenuri de mare viteză.
Însă aceste eforturi de sus în jos au fost umbrite de inovațiile venite de jos în sus. DeepSeek, o vedetă a inteligenței artificiale, a făcut valuri în decembrie când a anunțat modele mult mai ieftin de antrenat și aproape la fel de eficiente precum cele occidentale. Vehiculele electrice chinezești sunt cumpărate pe bandă rulantă de clienții din străinătate, iar dronele de consum din China sunt lideri mondiali de ani buni. Acum, și produsele culturale încep să câștige fani în afara granițelor.
China a privit cu invidie cum K-pop-ul sud-coreean a cucerit lumea în anii 2010. Muzica și televiziunea din China rămân nișate în afara lumii vorbitoare de mandarină, dar țara devine un jucător important în domeniul jocurilor video. Patru dintre cele zece jocuri mobile cu cele mai mari încasări din 2024 au fost create în China, inclusiv Genshin Impact, un joc de aventură RPG care aduce peste 1 miliard de dolari anual. Anul trecut, o companie chineză a lansat Black Myth: Wukong, primul joc video blockbuster al țării. Cu celebrul Rege Maimuță ca protagonist, jocul este profund inspirat din miturile și folclorul chinez. Se estimează că aproximativ 30% dintre cei 25 de milioane de jucători provin din afara Chinei.
Mass-media pe care o consumă lumea este tot mai mult influențată de China. TikTok, o aplicație de videoclipuri scurte deținută de compania chineză Bytedance, este cea mai descărcată aplicație socială din lume. În ianuarie, jumătate de milion de americani s-au mutat pe RedNote, o altă aplicație de social media chineză cunoscută în China sub numele Xiaohongshu („Micul Caiet Roșu”), după ce TikTok a fost interzis temporar în SUA (interdicția a fost de atunci suspendată). În mai multe alte țări, precum Mexic și Indonezia, publicul a îmbrățișat „micro-dramele” chinezești — episoade de câte un minut concepute special pentru a fi urmărite pe telefonul mobil.
Mai multe sondaje sugerează că popularitatea Chinei a atins un punct minim în timpul pandemiei de Covid-19, dar apoi a început să se redreseze. În fiecare an, Brand Finance, o firmă de consultanță, întreabă 100.000 de respondenți din întreaga lume ce părere au despre reputația și influența diferitelor țări. Rezultatele au plasat „brandul” China pe locul opt la nivel global în 2021, iar anul acesta pe locul doi, după Statele Unite. Sondajele realizate de Alliance of Democracies Foundation, un ONG din Danemarca, arată o creștere constantă a opiniei globale despre China din 2022 încoace, scorul de „percepție netă” crescând de la -4% în acel an la +14% în cel mai recent sondaj, publicat în mai. Între timp, scorul Americii a scăzut de la +22% la -5% doar în ultimul an. Un sondaj recent realizat de Pew arată că, chiar și în Statele Unite, unde China este în general privită negativ, opinia despre țară s-a îmbunătățit ușor în ultimul an. În special tinerii sunt mai deschiși față de China.
Vecinii asiatici ai Chinei tind să fie mai sceptici. Mulți dintre ei au dispute teritoriale cu China și sunt îngrijorați de cheltuielile sale militare. În Europa, există „limite clare” în ceea ce privește cât de populară poate deveni China, din cauza lipsei democrației și a problemelor legate de drepturile omului, susține Andrew Chubb, de la Universitatea Lancaster. De asemenea, numeroși critici ai politicilor Partidului Comunist față de uigurii din Xinjiang, de exemplu, afirmă că entuziasmul actual ascunde autoritarismul partidului. Totuși, guvernul chinez pare încrezător că, dacă oamenii vin în vizită, vor pleca cu o impresie pozitivă, indiferent de unde provin. Oficialii se străduiesc să atragă înapoi turiștii, după ce numărul acestora s-a prăbușit în timpul pandemiei de Covid-19. Anul trecut, China a eliminat restricțiile de viză pentru cetățenii din 38 de țări (în principal europene), permițând vizite de până la o lună. Aproximativ 30 de milioane de turiști străini au vizitat China în 2024 — cu aproape 80% mai mulți decât în anul precedent, deși încă sub vârful înregistrat înainte de pandemie.
Cea mai dificilă sarcină pentru propagandiștii Chinei este să lase partea atrăgătoare a țării să vorbească de la sine, spune Shaoyu Yuan, de la Universitatea Rutgers din New Jersey. Asta este „inconfortabil pentru un sistem construit pe disciplina mesajului și control”, afirmă el. Anul trecut, un grup de 70 de studenți de la Universitatea Duke a făcut o vizită de studiu în China. Potrivit unei relatări online a unei studente nemulțumite, aceștia au fost agasați de presa de stat, care îi presa să spună lucruri frumoase despre China. Ea își amintește că o echipă de filmare „m-a învățat să recit o poezie în mandarină care includea versul ‘Iubesc China’”. După cum ar putea spune orice adolescent, China ar fi mult mai cool dacă nu s-ar strădui atât de tare. >>
