Forțele ruse trimit cetățeni ucraineni în „lagăre de filtrare” înainte de a-i muta cu forța în Rusia , potrivit relatărilor a două femei care au spus că au fost transportate pe teritoriul rus, din orașul asediat Mariupol, luna trecută, scrie The Guardian.
„Pe 15 martie, trupele ruse au năvălit în adăpostul nostru anti-aerian și au ordonat tuturor femeilor și copiilor să iasă. Nu a fost o alegere”, a spus o femeie care s-a ascuns cu familia într-o suburbie a Mariupolului, de la începutul lunii martie. „Oamenii trebuie să știe adevărul, că ucrainenii sunt mutați în Rusia, țara care ne ocupă”.
Oficialii ucraineni au acuzat trupele ruse că au transportat câteva mii de rezidenți din Mariupol prin „lagăre de filtrare” și că i-au mutat cu forța în Rusia, prin republicile controlate de ruși, din estul Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat aceste acuzații, susținând că „astfel de rapoarte sunt minciuni”. Oficialii ruși au declarat anterior că 420.000 de persoane au fost evacuate voluntar în Rusia „din regiuni periculoase ale Ucrainei și din republicile populare Donețk și Lugansk”.
Femeile au cerut să rămână sub protecția anonimatului, deoarece erau preocupate de siguranța rudelor lor care se află încă în orașul puternic bombardat. Relatările lor, împreună cu poveștile similare, publicate de Washington Post și BBC, precum și rapoartele grupurilor pentru drepturile omului, contrazic afirmațiile Rusiei, conform cărora ucrainenii nu sunt mutați cu forța în Rusia.
Portul sudic Mariupol a fost supus unui puternic foc din partea forțelor ruse, la scurt timp după invazia Ucrainei, multe familii căutând refugiu în adăposturi anti-bombe. De atunci, trupele ruse au preluat controlul asupra unor mari părți ale orașului.
După ce și-a părăsit adăpostul, prima femeie a spus că a fost transportată cu „două sau trei sute” de persoane în orașul de graniță Novoazovsk, în teritoriile controlate de ruși, din estul Ucrainei.
„Odată ce ne-am oprit, a trebuit să așteptăm ore întregi în interiorul autobuzului, până când ni s-a ordonat să trecem printr-un complex mare de corturi, spre ceea ce toată lumea numea „tabere de filtrare”.
O imagine prin satelit, realizată de compania americană Maxar Technologies, săptămâna trecută, înfățișează tabere de corturi, înființate în satul controlat de ruși Bezimenne, lângă Novoazovsk. Reprezentanții celor două republici autoproclamate din Donbas au declarat că au înființat un „oraș de corturi cu 30 de corturi” pentru locuitorii din Mariupol, cu o capacitate de până la 450 de persoane.
Un raport din Rossiyskaya Gazeta, un ziar deținut de guvernul rus, spunea că 5.000 de ucraineni au fost procesați în lagărul din Bezimenne și au fost supuși controalelor pentru a împiedica „naționaliștii ucraineni să se infiltreze în Rusia deghizați în refugiați, astfel încât să poată evita pedeapsa”.
Femeia a descris cum a fost fotografiată și i s-au luat amprentele odată ce a intrat în tabără. Ea a fost apoi „interogată pe scară largă” de bărbați care s-au prezentat ca fiind membri ai serviciului de securitate FSB al Rusiei.
„Au scotocit și prin telefonul meu; au întrebat dacă știu ceva despre armata ucraineană, dacă am prieteni în armată”, a spus ea. „M-au întrebat și ce părere am despre Ucraina, despre Putin și despre conflict. A fost foarte degradant.”
După ce a trecut prin „lagărul de filtrare”, care a durat câteva ore, potrivit femeii, grupul a fost dus în cele din urmă în Rostov, un oraș aflat la 130 km est de granița cu Ucraina. Odată ajuns acolo, grupului i s-a spus că destinația lor finală va fi Vladimir, un oraș la puțin peste 100 de mile (160 km) est de Moscova.
Dar, la Rostov, femeia a decis să se separe de grupul principal, spunând gardienilor ruși că locuiește acolo, la o familie. „M-au lăsat să plec fără prea multe bătăi de cap. Dar pentru mulți, plecarea pur și simplu nu era o opțiune”, a spus ea.
Femeia și-a amintit că mulți aflați în autobuz s-au plâns că li s-au dat doar câteva minute pentru a-și strânge bunurile și de multe ori nu aveau bani sau acte oficiale, ceea ce le îngreuna părăsirea ulterioară a Rusiei. După ce s-a despărțit de grup, femeia s-a îndreptat mai întâi spre Moscova, cu autobuzul, apoi a luat un tren spre Sankt Petersburg. Ea a spus că acum este în siguranță, după ce a trecut pe jos granița către o țară din UE.
Amploarea deportărilor forțate raportate din Rusia rămâne neclară. Fondul Helping to Leave, un grup condus de ruși care se adresează nevoilor persoanelor relocate în Rusia din Ucraina, a declarat că au primit aproximativ 200 de solicitări de la ucrainenii deportați care le cer ajutorul.
„Fiecare dintre aceste solicitări provine de obicei dintr-o familie întreagă, astfel încât numărul real de persoane deportate este mai mare”, a spus Maria Ivanova, reprezentant al grupului.
Ivanova a spus că grupul a văzut o creștere a cererilor de ajutor începând cu 28 martie și a auzit rapoarte directe despre „cozi lungi” la „lagărele de filtrare”.
Deportările raportate au stârnit alarmă în rândul grupurilor internaționale pentru drepturile omului.
„Acești oameni nu au avut nicio opțiune de a fi evacuați într-un loc mai sigur din Ucraina. Mulți s-au trezit într-o situație în care singura lor alegere a fost, în esență, să treacă în Rusia sau să moară pe măsură ce bombardamentele deveneau mai intense”, a declarat Tatyana Lokshina, director asociat al diviziei pentru Europa și Asia Centrală a Human Rights Watch.
„În conformitate cu legislația internațională a drepturilor omului, deplasarea sau transferul forțat nu înseamnă neapărat că oamenii au fost forțați să urce într-un vehicul sub amenințarea armei, ci mai degrabă că s-au trezit într-o situație care nu le-a lăsat de ales.”
Lokshina a subliniat Convenția de la Geneva , conform căreia „transferurile forțate, individuale sau în masă, precum și deportările de persoane protejate din teritoriul ocupat, sunt interzise, indiferent de motivul acestora”.
O a doua femeie cu care a vorbit The Guardian a oferit o relatare similară despre transportul ei forțat de la Mariupol printr-o „tabără de filtrare” din Novoazovsk.
„Nu am cerut niciodată să fiu luată. Lagărele de filtrare, călătoria – a fost foarte traumatizant”, a povestit femeia, care a părăsit orașul cu un autobuz rusesc, pe 16 martie.
Ea se află în prezent la Rostov și își planifică traseul de plecare în afara țării.
Oficialii ruși au vorbit deschis despre eforturile lor de a reloca ceea ce ei numesc „ucraineni strămutați temporar”.
Ministerul rus al Apărării a postat aproape zilnic despre eforturile sale de a evacua civilii ucraineni „prinși” în Mariupol.
Guvernatorul orașului Vladimir a declarat presei locale că orașul său a primit peste 1.000 de „refugiați” din teritoriile „eliberate” de Rusia, printre care și Mariupol.
Nu toți cei care au fost mutați din Ucraina în Rusia au spus că sunt nemulțumiți de acest lucru.
„Am vrut să merg în Rusia; Mă bucur să fiu în siguranță. Și familia mea locuiește aici, așa că am căutat cum să ajung aici”, a spus Vladimira, o a treia femeie din Mariupol care a vorbit cu The Guardian, care de atunci s-a mutat cu membrii familiei, la Rostov.
Mariupol se află la doar 37 de mile de granița cu Rusia, iar mulți dintre locuitorii săi au rude de cealaltă parte. Vladimira a spus că a salutat siguranța pe care a simțit-o că o oferă mutarea în Rusia.
Ea a confirmat, de asemenea, că a trecut prin „lagăre de filtrare”, dar a spus că nu au deranjat-o, deoarece era doar „bucuroasă că este în afara pericolului”.
„Cu siguranță există un grup de oameni care au fost mutați din Mariupol, pe care nu-i va deranja să fie în Rusia”, a spus Ivanova de la Fondul Helping to Leave. „Dar avem totodată cunoștință despre sute care au fost mutați împotriva voinței lor. Este extrem de îngrijorător.”
