Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, poate influența piețele financiare printr-o încruntare, în timp ce predecesorul său, Mario Draghi, folosea zâmbetul pentru a-și consolida mesajul pe care dorea să îl transmită, potrivit unui nou studiu, informează Reuters, citată de Agerpres.
Este cunoscut faptul că agenții de bursă se agață de fiecare cuvânt al directorilor de bănci centrale pentru a obține indicii cu privire la evoluția ratelor dobânzilor.
Însă o lucrare academică intitulată ‘Emoțiile politicii monetare’ a constatat că până și o simplă schimbare a expresiei faciale sau a tonului poate afecta prețurile pieței.
Cercetătorii de la Universitatea Giessen din Germania au utilizat cea mai recentă tehnologie pentru a recunoaște și a clasifica expresiile faciale și emoțiile vocale ale lui Mario Draghi și Christine Lagarde în timpul conferințelor de presă care urmează deciziilor BCE privind rata dobânzii.
Profesorul Peter Tillmann și colegii săi au rulat apoi un model de învățare automată pe transcrierile acestor conferințe media pentru a evalua dacă mesajul transmis într-un anumit minut a fost de tip ‘dovish’ (făcând aluzie la rate mai mici), ‘hawkish’ (făcând aluzie la rate mai mari) sau neutru.
Ei au constatat că mesajele lui Mario Draghi – indiferent dacă au fost ‘dovish’ sau ‘hawkish’ – au avut un impact mai mare asupra randamentelor obligațiunilor guvernamentale, asupra euro și asupra acțiunilor din zona euro dacă au fost însoțite de un zâmbet.
‘Se pare că Draghi ‘ucide cu bunătate’ – cuvintele sale au efectul scontat dacă sunt rostite cu o față fericită’, au scris cei șase cercetători în lucrarea lor publicată în această săptămână.
Christine Lagarde, în schimb, și-ar putea spori impactul asupra pieței dacă adoptă o expresie furioasă.
‘Pentru președinta Lagarde… mai multă furie pe fața ei amplifică impactul ‘hawkish’ asupra randamentelor obligațiunilor’, se arată în studiu.
Alte rezultate au arătat că Lagarde a manifestat mai multă emoție decât predecesorul ei, dar ambii au fost mai susceptibili de a-și exprima furia cu cât inflația din zona euro se îndepărta mai mult, în ambele direcții, de obiectivul de 2% al BCE.
Autorii studiului speră că rezultatele acestuia îi vor face pe factorii de decizie și pe agenții de bursă să devină mai conștienți de importanța comunicării non-verbale și a nuanțelor vocale emoționale.
În ultimii doi ani, studii similare au arătat că acțiunile au crescut atunci când președintele Rezervei Federale a folosit un ton pozitiv al vocii sau că prețurile activelor au scăzut atunci când acesta a exprimat emoții precum furie, dezgust sau teamă.
Descoperirile făcute de acest studiu rezonează cu relatările istoricilor financiari: la începutul secolului al XX-lea, se spunea că guvernatorii Băncii Angliei aveau nevoie doar de o sprânceană ridicată pentru a ‘disciplina’ un bancher în timpul conversațiilor private.
Energia nucleară va reveni în forță pe plan mondial, anunță IEA
