Securitatea nu ar fi intenționat să îl ucidă pe inginerul disident Gheorghe Ursu, se arată în motivarea sentinței date de judecătoarea Mihaela Niță, de la Curtea de Apel București, relatează Ziare.com.
Judecătoarea Mihaela Niță spune că nu există probe care să susțină ipoteza că inculpații Pîrvulescu și Hodiș ar fi exercitat violențe asupra bărbatului: „În cazul uciderii inginerului Gheorghe Ursu, autoritățile comuniste nu au acționat cu intenție directă pentru a-l anihila, moartea acestuia a fost determinată de acțiunile „excesive, particulare, conjugate” ale mai multor persoane, dintre care trei au fost condamnate definitiv: fostul șef al Direcției de Cercetări Penale a Miliției, colonelul Tudor Stanică, fostul șef al Arestului Miliției, colonelul Mihai Creangă, si deținutul Marian Clita, informator al Miliției”.
Procurorii ceruseră în acest caz pedepse de 25 de ani de închisoare pentru doi foști ofițeri de poliție. Însă Mihaela Niță a hotărât schimbarea încadrării în infracțiunea de tratamente neomenoase și achitarea lui Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș.
Achitare a primit și fostul ministru comunist de Interne Tudor Postelnicu, decedat în august 2017, pentru infracțiunea de complicitate la tratamente neomenoase. Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea Înalta Curte de Justiție.
Sentința Curții de Apel București a stârnit numeroase reacții în societatea civilă, dar și din partea copiilor lui Gheorghe Ursu, care au anunțat ca vor contesta sentința.
Cele mai importante concluzii din aceasta sentință cu miza istorică:
- Securitatea nu ar fi intenționat sa-l ucidă pe Gheorghe Ursu.
- Politia politică a lui Nicolae Ceaușescu era interesată de informațiile deținute de inginer.
- Nu sunt probe din care sa reiasă ca Pîrvulescu și Hodiș au exercitat violențe asupra lui Ursu.
- Autoritățile comuniste au încercat sa tăinuiască împrejurările și cauzele reale care au condus la decesul inginerului.
- Între organele de Securitate si Miliție, care l-au anchetat pe Gheorghe Ursu, a existat o colaborare, iar torturarea inginerului în celulă ar fi fost făcută în interesul organelor de Securitate.
Articolul integral – pe Ziare.com.
