UPDATE 14.00 – În Baza Aeriană Kandahar, Ziua Națională a României a fost marcată printr-o ceremonie militară la care a luat parte comandantul TAAC-S (Train, Advise, Assist and Command South), colonel Trevor BREDENKAMP, prilej pentru recunoașterea meritelor militarilor români și ai partenerilor de coaliție.
UPDATE 13.40 – Ceremonia militară de la Alba Iulia a luat sfârșit.
UPDATE 13.00 – Premierul Ludovic Orban participă, duminică, la ceremonia militară de la Alba Iulia, unde peste 1.400 de militari cu 110 mijloace tehnic vor defila în faţa a zeci de mii de spectatori.
Defilarea de la Alba Iulia are loc în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918. La paradă participă aproximativ 1.400 de militari şi specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu aproximativ 110 mijloace tehnice şi circa 15 aeronave.
Peste 270 de poliţişti sunt la datorie, pe raza municipiului Alba Iulia şi pe principale artere rutiere care duc spre municipiul reşedinţă de judeţ şi acţionează pentru fluidizarea traficului, prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională şi asigură intervenţia la evenimente.
Aproximativ 4.000 de militari, între care 500 din străinătate, și 200 de mijloace tehnice, au defilat în faţa a zeci de mii de spectatori la parada de 1 Decembrie de la București.
UPDATE 12:45 – Parada Militară de Ziua Naţională s-a încheiat, fără incidente. Preşedintele Klaus Iohannis a dat mâna cu mai mulţi spectatori prezenţi la eveniment şi le-a urat” La mulţi ani”.
Parada Militară de Ziua Naţională organizată în Bucureşti s-a încheiat, fără incidente.
Preşedintele Klaus Iohannis a plecat din tribuna oficială imediat ce evenimentul a fost declarat închis, dar s-a oprit pentru a da mâna cu mai multe persoane şi a le ura ”La mulţi ani”.
Şeful statului a întrebat copiii pe lângă care a trecut dacă le-a plăcut defilarea.
Zeci de mii de persoane au urmărit defilarea care a avut loc pe Şos. Kiseleff, pe segmentul cuprins între Piaţa Presei Libere şi Piaţa Victoriei.
UPDATE ora 11.00 – Urmăriți aici LIVE Parada Militară:
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Parada Militară.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a ajuns la eveniment însoţit de fiica sa cea mare şi unul dintre nepoţi.
În tribuna oficială sunt mai mulţi miniştri, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, dar şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Parada începe la ora 11.00, iar defilarea se va realiza pe Şos. Kiseleff, pe segmentul cuprins între Piaţa Presei Libere şi Piaţa Victoriei.
Pe timpul intonării Imnului Naţional al României, în semn de salut, se vor executa douăzeci şi una de salve de tun de către Bateria „Salve” a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, comandată de locotenentul Mihai Nicolae. Salvele de tun sunt executate de militari ai brigăzii cu tunurile din dotare, tunuri de calibrul 76 mm, model 1942, folosind muniţie de manevră.
UPDATE – Manifestările oficiale de la Alba Iulia au început, duminică, cu „Marşul Unirii” la care participă câteva sute de oameni. Participanţii au pornit de la Gară şi urmează un traseu de 6 kilometri, cântând cântece patriotice şi fluturând steaguri tricolore.
Traseul Marşului Unirii are 6 kilometri, pe ruta Gara Alba Iulia – Bulevardul Ferdinand – str. Tudor Vladimirescu – str. Emil Racoviţă – Bulevardul Republicii – Calea Moţilor – strada Doctor Ion Raţiu – Bulevardul Horea – Piaţa Tricolorul – strada Unirii.
Marşul Unirii, la care participă câteva sute de oameni, face parte din programul oficial al manifestărilor de la Alba Iulia.
Manifestanţii s-au strâns, încă de la ora 07.00, în faţa gării din oraş, iar ulterior au pornit pe traseu.
Participanţii au steaguri tricolore, cântă cântece patriotice şi scandează „România mare, în vechile hotare”, „Unitate naţională”, „Basarabia e România”. Un banner pe care scrie „Unirea, proiect de ţară” deschide marşul.
Aproximativ 4.000 de militari cu 200 de mijloace tehnice participă, duminică, la Parada Militară Naţională organizată de Ziua Naţională a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti. La eveniment participă şi preşedintele Klaus Iohannis. O paradă militară cu 1.400 de militari are loc şi la Alba Iulia, în prezenţa premierului Ludovic Orban. În ambele localităţi, autorităţile anunţă restricţii de circulaţie.
Ministerul Apărării Naţionale anunţă că aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dintre care 500 militari din 21 de ţări aliate sau partenere, şi aproximativ 200 de mijloace tehnice participă, duminică, începând cu ora 11.00, la Parada Militară Naţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.
De asemenea, în funcţie de condiţiile meteorologice, evoluează şi peste 50 de aeronave, transmite News.ro.
Forțele prezente la parada militară de 1 Decembrie
Detaşamentele de militari străini sunt din Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina şi SUA.
La parada militară participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Totodată, imediat după încheierea defilării militarilor şi a tehnicii, publicul poate vizita, până la ora 14.00, expoziţiile de tehnică militară, amplasate în zona Pieţei Presei Libere şi în zona Monumentului Infanterie (B-dul Kiseleff).
Tot în Bucureşti are loc, începând cu ora 9.00, o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I.
Restricții în Capitală de 1 Decembrie
Brigada Rutieră a Capitalei dispune măsuri în sensul fluidizării şi restricţionării traficului rutier.
Astfel, pentru asigurarea unui trafic rutier fluent şi în condiţii de siguranţă, pentru parada militară, traficul rutier este restricţionat după cum urmează:
- până la ora 15:00, este închisă circulaţia pe axul central şi banda I pe Şos. Kiseleff, între Piaţa Presei Libere şi Arcul de Triumf şi benzile I şi II (locală) pe Şos. Bucureşti-Ploieşti, sensul de mers Piaţa Presei Libere către Fântâna Mioriţa, precum şi pe benzile III şi IV pe Şos. Bucureşti-Ploieşti, sensul de mers Fântâna Mioriţa către Piaţa Presei Libere. De asemenea, este restricţionat traficul rutier şi în Pasajul Presei Libere, pe sensul de deplasare dinspre Piaţa Presei Libere către Arcul de Triumf, traficul rutier fiind dirijat prin breteaua care accede în Piaţa Montreal.
- tot până la ora 15.00, este închisă total circulaţia (gradual, în funcţie de momentul sosirii tehnicii militare pentru paradă) pe Şos. Kiseleff între Piaţa Presei Libere şi intrarea în Piaţa Victoriei, până la semaforul care face legătura cu Bd. Aviatorilor şi Str. Paris, pe străzile adiacente, precum şi pe Str. Al. Constantinescu, între Bd. Mărăşti şi Arcul de Triumf, Bd. Mareşal Averescu între bd. Mărăşti şi Arcul de Triumf, Bd. Constantin Prezan, între Piaţa Arcul de Triumf şi Piaţa Charles de Gaulle, Str. Primo Nebiolo, Str. Arh. Ion Mincu, Str. Docenţilor şi pe Str. Barbu Delavrancea. De asemenea, traficul rutier este restricţionat temporar şi pe Bd. Poligrafiei, Bd. Mărăşti şi Str. Clucerului, pe durata deplasării tehnicii şi personalului.
- până la ora 15.00, traficul rutier este restricţionat temporar şi pe următoarele artere: Str. Boiangiu Radu, Str. Serdarului, Str. Postelnicului, Str. Stolnicului, Str. Nicolae Racotă, Intrarea Şetrarului, Str. Paharnicului, Str. Pivnicerului, Bd. Beijing şi Bd. Aviatorilor, banda I de circulaţie de la sensul giratoriu Monumentul Crucea Secolului până la Piaţa Charles de Gaulle, sensul de mers către Piaţa Charles de Gaulle;
- tot până la ora 15:00, este închisă circulaţia şi pe banda I de pe Bd. Ion Mihalache, ambele sensuri de mers, tronsonul cuprins între Bd. Nicolae Titulescu şi intersecţia cu Str. Turda.
Garnizoana Alba Iulia
În garnizoana Alba Iulia, începând cu ora 13.00, în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918, are loc ceremonia militară la care iau parte aproximativ 1.400 de militari şi specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu aproximativ 110 mijloace tehnice şi circa 15 aeronave.
Începând cu ora 10.00, la Monumentul „Marii Uniri” este organizată o ceremonie militară de depunere de coroane şi jerbe de flori, iar între orele 11.00 şi 12.30, publicul are ocazia să vizioneze tehnica participantă la defilare, staţionată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.
La ceremoniile de la Alba Iulia participă premierul României, Ludovic Orban, însoţit de miniştrii Economiei, Virgil Popescu şi al Agriculturii, Adrian Oros.
Peste 270 de poliţişti sunt la datorie, pe raza municipiului Alba Iulia şi pe principale artere rutiere care duc spre municipiul reşedinţă de judeţ şi acţionează pentru fluidizarea traficului, prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională şi asigură intervenţia la evenimente.
În zona în care se derulează parada sunt impuse restricţii de circulaţie.
Ceremoniile militare din cele două oraşe pot fi urmărite şi online, accesând pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale.
Cu ocazia Zilei Naţionale, Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.
Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest, Mali şi Irak, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia, desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.
Drumul spre 1 Decembrie 1918
În urmă cu 101 de ani, la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea privind ”Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Prin decretul din 18/31 decembrie 1918, regele Ferdinand I a consfinţit actul unirii Bucovinei cu România, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii.
Primul act al procesului de reîntregire naţională a statului român a fost săvârşit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă festivă, a votat unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului (86 voturi pentru, 3 împotrivă şi 35 abţineri) a fost comunicat preşedintelui Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman, care a declarat: ”În numele poporului român şi al regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!” potrivit volumului ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol II, Ioan Scurtu). Prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918 a fost ratificată unirea Basarabiei cu România, iar doi reprezentanţi ai acestei provincii – Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu – au intrat în guvernul condus de Alexandru Marghiloman.
În timpul războiului, Bucovina a avut multe de îndurat, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone. Totodată, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare. Aflată la întretăierea intereselor austriece, ruseşti, ucrainene, şi mai ales, după izbucnirea Revoluţiei din februarie 1917, au fost trasate numeroase planuri referitoare la viitoarea situaţie a Bucovinei, notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).
La 3/16 octombrie 1918, împăratul Carol I de Habsburg trimitea manifestul intitulat ”Către popoarele mele credincioase” privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state ”independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânea în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, urma să intre în Ucraina, potrivit ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Adunarea de la Iaşi, din 6/19 octombrie 1918, a românilor emigraţi din Austro-Ungaria, a răspuns acestei manevre, în numele lor şi ”al fraţilor subjugaţi de acasă”, prin adoptarea unei Declaraţii prin care nu se recunoştea Monarhiei dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Ardeal şi Bucovina. Românii ardeleni şi bucovineni îşi exprimau hotărârea să lupte ”prin toate mijloacele şi pe toate căile, ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat naţional şi liber, sub domnia Dinastiei române” notează volumul ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).
Luând în considerare actul împăratului din 3/16 octombrie, Consiliul Naţional Ucrainean a convocat, la Liov, Adunarea Naţională Constituantă, care a proclamat la 6/19 octombrie, ”independenţa” teritoriului ucrainean în cadrul Austro-Ungariei, urmând ca acesta să înglobeze Galiţia orientală, Bucovina nord-vestică şi Rusia subcarpatică din nordul Ungariei. Proclamaţia de la Liov a produs o mare îngrijorare în rândul românilor din Bucovina.
A doua zi, la 4/17 octombrie, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, iar 16/29 octombrie 1918, venea declaraţia de răspuns a ”Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni” la manifestul amintit mai sus, în care, exprimându-se voinţa românilor, se proclama dezlipirea provinciilor româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de la Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.
De cealaltă parte, fruntaşii mişcării naţionale a românilor din Bucovina au întreprins o serie de acţiuni. Sextil Puşcariu, care avea legături strânse cu refugiaţii bucovineni, dar şi cu factorii politici de la Iaşi, a hotărât, împreună cu un însemnat grup de colaboratori, să înfiinţeze publicaţia ”Glasul Bucovinei”, în care a fost publicat, în primul număr (9/22 octombrie), programul unioniştilor bucovineni, intitulat ”Ce vrem”. În cadrul programului scris de Sextil Puşcariu şi adoptat la 11 octombrie 1918, se preciza: ”Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoşesc şi să ne cârmuim singuri, precum o cer interesele noastre româneşti” potrivit lucrărilor ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol II, Ioan Scurtu).
La iniţiativa lui Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, în strânsă legătură cu evoluţia evenimentelor din Imperiu, cu acţiunile întreprinse de români în Transilvania şi faţă de ameninţarea politică şi militară a ucrainenilor, la 14/27 octombrie a fost organizată la Cernăuţi, o importantă adunare naţională, la care au participat deputaţii din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi alţi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. A fost adoptată o Moţiune prin care reprezentanţii poporului român din Bucovina se declarau ”în puterea suveranităţii naţionale, Constituantă a acestei ţări româneşti”. Adunarea Naţională Constituantă a Bucovinei a decis: ”Reprezentanţii poporului din Bucovina întruniţi astăzi, în ziua de 27 octombrie 1918, în capitala Bucovinei, se declară în puterea suveranităţii naţionale Constituantă a acestei ţări româneşti; Constituanta hotărăşte unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria” conform lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
A fost instituit un Consiliu Naţional, alcătuit din 50 de membri reprezentând diferite pături sociale, ”spre a conduce poporul român din Bucovina şi a-i apăra drepturile şi spre a stabili o legătură între toţi românii”. Preşedinte era Dionisie Bejan. Consiliul Naţional a format Consiliul Secretarilor de Stat (cu caracter de guvern), compus din 14 membri şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor şi în componenţa căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi L. Tomoioagă. Hotărârile Adunării Constituante au avut o importanţă deosebită în desprinderea de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale, în vederea unirii cu Ţara.
Abdicarea împăratului Carol I a aruncat întregul imperiu într-o stare de anarhie, teritoriul Bucovinei devenind locul de dispută între români şi ucraineni. În faţa acestei situaţii, Consiliul Naţional Român a cerut guvernului de la Iaşi să trimită de urgenţă trupe pentru a împiedica acţiunile ucrainenilor şi extinderea anarhiei bolşevice. Regele Ferdinand a încuviinţat această cerere, iar la 11 noiembrie trupele române comandate de generalul Iacob Zadic au intrat în Cernăuţi. La 12 noiembrie, s-a întrunit Consiliul Naţional care a declarat că în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, îşi impune autoritatea asupra întregii Bucovine.
La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional, 13 delegaţi ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.
Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Moţiunea, care s-a constituit într-o hotărâtă declaraţie de unire, subliniind caracterul românesc al Bucovinei şi asuprirea naţională din 144 de ani de stăpânire străină. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: ”Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Atât reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski cât şi cel al germanilor Alois Lebouton s-au pronunţat în favoarea unirii.
”Glasul Bucovinei” a salutat hotărârea adoptată: ”Visul nostru de aur s-a împlinit. Părinţii noştri, care au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber şi dezrobit”, potrivit ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).
Congresul a adresat o telegramă regelui Ferdinand, prin care i se aducea la cunoştinţă „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei istorice cu Regatul României”. Apoi o delegaţie s-a deplasat la Iaşi pentru a preda actul de Unire regelui Ferdinand.
Unirea Bucovinei cu Ţara a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
[…] LIVE | Parada militară de 1 Decembrie 2019. România, 101 ani… […]