Oricine a urmărit politica americană în ultimele luni și-a luat porția de afirmații false. Că USAID, principala agenție de dezvoltare a țării, a trimis în Fâșia Gaza prezervative în valoare de 50 de milioane de dolari; că zeci de milioane de centenari decedați continuă să primească asistență socială; sau că fondurile pentru ajutorarea în caz de dezastre au fost cheltuite pentru cazarea migranților în hoteluri de lux din New York. Faptul că atât de mulți le cred evidențiază totuși modul în care această epocă a rețelelor de socializare și a polarizării politice a estompat granițele dintre adevăr și teoria conspirației.
Dezmințireologia, sau modul în care se dezamorsează convingerile odată ce acestea se înrădăcinează în creierele oamenilor, se luptă să țină pasul cu această stare de fapt, scrie The Economist.
Abordările imediate la care mulți apelează – argumentarea și polemica – funcționează rar, spune Kurt Braddock, care cercetează efectele persuasive ale propagandei și modul de contracarare a acesteia, la American University din Washington, DC. Mai mult, ele au adesea efectul opus, consolidând și mai mult opiniile, adaugă el. Dar noi lucrări arată că persuasiunea poate funcționa mai bine atunci când interlocutorul este un model generativ de inteligență artificială (AI).
În septembrie 2024, Thomas Costello de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și colegii săi au publicat un studiu despre ceea ce se întâmplă atunci când ChatGPT încearcă să convingă adepții teoriilor conspirației să renunțe la convingerile lor. Studiul, care a pus 2.190 de conspiraționiști în conversație cu modelul GPT-4 care stă la baza chatbot-ului, a constatat o micșorare cu 20 % a convingerilor lor după trei runde de conversație. Unul din patru participanți a renunțat complet la convingerile lor.
Boți pentru dezbatere
Dr. Costello crede că chatboții funcționează acolo unde oamenii nu reușesc, deoarece oferă răspunsuri raționale, fără a fi stăpâniți de emoții. Mai mult, acestea sunt capabile să analizeze numeroasele lor date de formare pentru a oferi contraargumente precise, mai degrabă decât cele generalizate la care ajung adesea oamenii în timpul dezbaterilor.
Utilizarea chatboților cu inteligență artificială poate contribui, de asemenea, la rezolvarea unei alte probleme legate de dezmințirea umană. Într-o lucrare publicată în PNAS Nexus în octombrie 2024, unii dintre colegii doctorului Costello de la MIT au sugerat că cei ale căror convingeri sunt puse la îndoială caută adesea motivele secrete pe care le-ar putea ascunde cei care joacă rolul demascatorilor. Desigur, un republican ar putea spune că democrații ar respinge ideea că au fost furate voturi în alegerile prezidențiale din America din 2020, deoarece au un interes personal în menținerea rezultatului. Un sistem AI prezentat ca deținând cunoștințele colective ale lumii poate părea mai demn de încredere.
Nu toți fanaticii vor fi suficient de concilianți pentru a discuta cu o mașinărie. Pentru cei care doresc să împiedice o credință să prindă rădăcini, ar putea fi mai eficient să prevină mai degrabă decât să demonteze. Această idee a apărut încă din anii 1960, deși cu un nume mai puțin atrăgător: inoculare atitudinală. Botezată de psihologul social William McGuire, abordarea presupune să le spui oamenilor că există convingeri aberante și dezinformări clare, apoi să le arăți exemple specifice și să le sugerezi strategii pentru a le evita și a le depăși. În opinia Dr. Braddock, dacă se oferă cuiva o dezmințire, este mai probabil ca acesta să reziste dezinformării.
Un studiu din 2023 care a analizat o gamă mai largă de intervenții a constatat că inocularea de acest tip a avut efecte „medii” sau „mari” asupra contracarării unor astfel de convingeri.
Există și alte modalități de a „hackui” atenția oamenilor: o analiză publicată în august de cercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison sugerează că mesajele de dezmințire postate de experții medicali pe TikTok sunt mai eficiente dacă sunt suprapuse cu muzică în ritm alert. Cercetătorii consideră că muzica ajută la diminuarea capacității creierului de a prezenta contraargumente, făcând mesajul mai convingător pentru ascultător. Utilizarea unor narațiuni puternice pentru a însoți un anumit mesaj, inclusiv personaje și descrieri bogate, este o altă modalitate de-a copleși capacitatea creierului de a contracara afirmațiile false, au arătat cercetările anterioare.
Multe dintre aceste tehnici pot fi, desigur, folosite atât de cei care răspândesc baliverne, cât și de cei care le dezmint. O excepție notabilă este gândirea critică, care constă în a fi învățat cum să evaluezi dovezile pentru a emite judecăți în cunoștință de cauză. Un studiu efectuat pe 806 studenți în 2018 a constatat că o astfel de educație are capacitatea de-a reduce credința în extratereștri, precum și în pseudoștiințele din domeniul sănătății. A fost mai puțin eficientă în combaterea, printre altele, a negării Holocaustului și a teoriei că aterizarea pe Lună a fost falsificată.
Dar acesta ar putea fi cel mai bun rezultat la care putem spera. Putem cheltui toate resursele științifice din lume pentru a înțelege cum anume să descurajăm o altă persoană, spune John Synnott, cercetător în psihologie la Universitatea din Huddersfield, dar, în cele din urmă, depinde de persoana respectivă să decidă ce crede.
