Demonstrație de unitate cu Ucraina și alți vecini. În Moldova, prinde contur Comunitatea Politică Europeană

Sursa: Facebook

Războiul sângeros al Rusiei împotriva Ucrainei transformă Europa în moduri profunde și neașteptate, și nu doar pe câmpul de luptă. La 1 iunie, liderii ai 45 de țări europene, de la Marea Britanie la Georgia, s-au întâlnit pentru a discuta despre securitatea lor colectivă la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (EPC). Reuniunea a avut loc la Castelul Mimi din Moldova, la doar 13 mile (20 km) de granița cu Ucraina.

Deși liderul Turciei, recent realesul Recep Tayyip Erdogan, s-a retras, summitul a fost totuși o demonstrație simbolică de unitate și sprijin pentru țările de pe vulnerabilul flanc estic vulnerabil al Europei – atât pentru Ucraina bătută de război, cât și pentru țara gazdă, Moldova. Pentru a pune punctul pe „i”, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost acolo în persoană. Moldova și-a închis spațiul aerian pe durata evenimentului.

Ideea CPE a fost visată anul trecut într-un discurs al președintelui francez, Emmanuel Macron. Inspirată de o confederație imaginată în 1989 de François Mitterrand, pe atunci președintele Franței, a fost inițial respinsă în multe privințe ca o stratagemă franceză de a opri extinderea Uniunii Europene cu 27 de membri. Din punct de vedere istoric, Franța nu a fost entuziasmată de extinderea blocului; în 2019, a respins deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord. În 2003, un alt președinte francez, Jacques Chirac, a respins cu condescendență sprijinul țărilor membre aspirante din Europa de Est pentru invadarea Irakului de către America (și căreia Franța i s-a opus), spunând că „au ratat o ocazie să tacă”.

Chiar și așa, prima întâlnire a Comunității, la Praga în octombrie anul trecut, a atras o mulțime de 44, inclusiv lideri ai unor țări lipsite de dorința de a se alătura UE – nu în ultimul rând Liz Truss, premierul britanic la acea vreme. De data aceasta, discuțiile s-au concentrat pe securitatea europeană și Ucraina. Nimeni nu se aștepta la vreo decizie inovatoare și nici nu a fost luată una. Însă liderii au putut să vorbească între ei pe un picior relativ de egalitate. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit un impuls atât de necesar. Spania găzduiește următorul summit; Marea Britanie pe cel de după aceea.

Dl Macron a apărut după o oprire în capitala Slovaciei, Bratislava, unde, spre o oarecare surpriză, a declarat că extinderea UE ar trebui să aibă loc „cât mai repede posibil”. „Întrebarea pentru noi nu este dacă ar trebui să ne mărim”, a spus el, „ci cum ar trebui să o facem”. Cu trimitere la Chirac, dl Macron a mărturisit audienței, în mare parte din centrul și estul Europei: „Uneori am ratat o ocazie de a asculta”.

Aceasta marchează o schimbare treptată, dar structurală a politicii franceze, care va avea repercusiuni asupra formei viitoare a Europei. În urmă cu un an, într-o călătorie (întârziată) la Kiev, dl Macron a susținut Ucraina și Moldova pentru statutul de candidat la UE. Diplomații francezi, care conduceau atunci președinția rotativă a Consiliului, au muncit din greu pentru a-și asigura sprijinul la nivelul întregii uniuni. De asemenea, Franța și-a ridicat dreptul de veto asupra cererii de aderare a Macedoniei de Nord. În ultimele săptămâni, diplomații francezi au lucrat în culise pentru a se asigura că Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, va putea organiza cu brio summitul din această săptămână.

De asemenea, noua geopolitică a continentului pare să împingă Franța într-o direcție mai de șoim. În discursul său de la Bratislava, dl Macron a cerut ca Ucraina să primească „o cale către aderarea la NATO”, la summitul alianței de la Vilnius, din iulie. Din partea președintelui care în 2019 declara, pentru The Economist, că NATO se confruntă cu „moartea cerebrală”, aceasta este o întorsătură destul de mare. Domnul Putin, a spus dl Macron pe 31 mai, „a trezit [NATO] cu cele mai grave șocuri electrice”.

Sursa: Facebook

Fără îndoială, președintele francez își va zburli în continuare penele, atunci când va alege. Nimeni, în Europa, nu a uitat că ceruse cândva cruțarea Rusiei după ce războiul se va fi terminat. Într-o călătorie recentă în China, dl Macron a reînviat îngrijorarea cu privire la viziunea sa despre „autonomie strategică” și angajamentul său față de alianța occidentală. Săptămâna aceasta, cel puțin, tonul și cuvintele au fost bine alese.

Lunile următoare vor testa cât de mult pot fi traduse în angajamente proaspetele discuții despre unitate și solidaritate. UE lucrează la un angajament de finanțare pe termen lung pentru Ucraina. După cum a remarcat dl Macron, nu va exista un consens imediat asupra aderării Ucrainei la NATO înainte de summitul de la Vilnius; America, în ceea ce o privește, rămâne reticentă. Cu toate acestea, se gândește la cum să ofere garanții credibile de securitate viitoare Ucrainei. La rândul său, Franța va găzdui o reuniune a miniștrilor apărării, pe 19 iunie pentru a discuta despre apărarea antiaeriană europeană și capacitatea de „lovire în adâncime”. S-a oferit să poarte un dialog cu privire la descurajarea nucleară franceză.

Franța și Germania, cele mai mari două țări ale UE, fac, de asemenea, un efort mai mare pentru a se înțelege. După o perioadă sumbră, la sfârșitul anului trecut, când se contraziceau între ele în ceea ce privește energia nucleară, achizițiile de apărare și nu numai, există o dorință de resetare. Președintele francez îl va vizita pe cancelarul german, Olaf Scholz, la reședința sa de la Potsdam, pe 6 iunie. La începutul lunii iulie, dl Macron va efectua o vizită de stat în Germania, prima pentru un președinte francez în ultimii 23 de ani. Un grup de lucru franco-german caută modalități de reformare a funcționării interne a UE, un preludiu crucial pentru extinderea ulterioară, dar care va fi plin de dificultăți.

Summitul de săptămâna aceasta din Moldova este o reamintire a faptului că Europa, sub orice formă, este mult mai largă decât axa dintre Paris și Berlin. Totuși, în UE se fac puține dacă Franța și Germania nu sunt de acord. De regulă, cele două țări au vederi diferite în majoritatea problemelor, dar împărtășesc voința de a găsi un teren comun. Ele trebuie acum să găsească o abordare comună a securității paneuropene, dacă speră să se asigure că summitul din această săptămână din Moldova adaugă mai mult decât simbolism și o fotografie de grup.

Stele pe cerul Republicii Moldova

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here