Azerbaidjanul a acuzat miercuri Armenia să încearcă să atace conducte de petrol şi gaze şi a avertizat cu o reacţie „severă”, în contextul amplificării puternice a tensiunilor, în pofida unui armistiţiu fragil în enclava Nagorno Karabah, transmite Reuters, citată de News.ro.
Armenia a respins acuzaţia, afirmând că forţele azere încearcă să preia controlul asupra enclavei care este guvernată de etnici armeni, în pofida armistiţiului convenit sâmbătă din motive umanitare.
Rusia a făcut apel la ambele părţi să respecte armistiţiul din Nagorno-Karabah, regiune care este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului.
Dar Rusia şi Turcia au făcut la rândul lor schimb de acuzaţii referitoare la luptele care au ucis peste 600 de oameni începând din 27 septembrie, majoritatea fiind personal militar din Nagorno-Karabah.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus miercuri preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie la telefon, că Ankara doreşte o soluţie permanentă în problema Nagorno-Karabah.
Putin şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu participarea unor luptători din Orientul Mijlociu în conflictul din Nagorno Karabah, acuaţie respinsă de Ankara şi Baku.
Ambii lideri au reafirmat importanţa ca ambele părţi să respecte armistiţiul mediat de Moscova, potrivit Kremlinului.
Armistiţiul negociat sub egida Rusiei ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbătă, pentru a permite cel puţin un schimb de prizonieri şi de cadavre, însă acest armistiţiu nu a fost respectat.
Nagorno-Karabah, un teritoriu azer cu populaţie majoritar armeană, s-a separat de Azerbaidjan, ceea ce a declanşat un război soldat cu 30.000 de morţi, în anii ’90.
Baku acuză de atunci Erevanul că ocupă acest teritoriu şi au loc ciocniri armate cu regularitate.
Ostilităţile în curs sunt cele mai grave din 1994.
După aproape 30 de ani de impas diplomatic, preşedintele azer Ilahn Aliev a ameninţat să preia controlul asupra acestei enclave azere separatiste, cu forţa dacă va fi nevoie.
Conflictul îngrijorează Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.
