Noul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, marţi, la preluarea mandatului de la fostul ministru Mircea Fechet, că linia principală pe care doreşte să o traseze la instituţia pe care o conduce va fi ideea de patriotism şi a explicat că îşi propune redefinirea patriotismului de secol XXI ca fiind legat de protecţia mediului. Ea a precizat că protecţia mediului poate duce la creştere economică, relatează News.ro.
”Ceea ce vreau eu să trasez ca linie principală pentru Ministerul Mediului va fi ideea de patriotism, să redefinim împreună patriotismul de secol XXI, ca fiind legată de protecţia mediului această definiţie esenţială. Am spus-o şi o să o repet până când o să intre în capul tuturor că protecţia mediului, de fapt, poate să ducă la creştere economică acolo unde este implementată aşa cum trebuie. Problemele nerezolvate pe zona de mediu înseamnă, de fapt, la un moment dat probleme de sănătate naţională, drept urmare trebuie să fie adresate punctual”, a declarat Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă.
Ea a menţionat că îşi mai propune eficientizarea activităţii instituţiilor şi finalizarea proiectelor din PNRR.
„O să fie un mandat dificil pentru că vor trebui să fie cheltuielile, vor trebui să fie făcute restructurări şi noi vom face aceste lucruri pentru că trebuie să fim şi noi un model de urmat pentru românii care au trebuit ani de zile să strângă cureaua, evident, şi statul va trebui să facă exact acelaşi lucru. Îmi propun să pornim la drum cu ideea de eficientizare a activităţii instituţiilor, să ducem la finalizare mare parte din proiectele din PNRR care vor trebui să fie finalizate în perioada imediat următoare şi transparenţă”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu a preluat, marţi, mandatul de ministru al mediului de la fostul ministru Mircea Fechet.
Ministrul Mediului: Vor fi analizate toate programele de la AFM / Vom lua o decizie în curând cu privire la toate programele şi cele care au fost blocate, şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat, marţi, că vor fi analizate toate programele Administraţiei Fondului pentru Mediu şi va fi luată o decizie în curând, cu privire la toate programele care au fost blocate, dar şi la cele care urmau să fie lansate în perioada următoare.
Diana Buzoianu a fost întrebată, marţi, la preluarea mandatului de ministru al Mediului, dacă va fi repornit programul Rabla şi dacă există riscul ca programele Rabla tractoare şi sobe să fie anulate în acest an.
„Vor fi analizate toate programele de la AFM. Vom lua o decizie, în curând, cu privire la toate programele, şi cele care au fost blocate, şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare. În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele”, a afirmat Diana Buzoianu.
Noul ministru al Mediului a adăugat că va trebui ca specialiştii să vadă şi cum pot duce banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact pe reducere de emisii.
„Deci o să facem această analiză şi o revenim în perioada următoare. Va fi una dintre primele întâlniri pe care le voi avea cu reprezentanţii AFM, cu cifrele pe masă, cu bugetele pe masă, să vedem”, a mai spus Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu, despre Regia Pădurilor: Trebuie redus numărul de directori şi puse criterii de performanţă pentru Romsilva, care să nu ţină doar de profit/ Sunt o grămadă de criterii suplimentare ce ar trebui luate în calcul/ Controverse Romsilva
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, marţi, după preluarea mandatului de la Mircea Fechet, că trebuie redus numărul de directori de la Romsilva şi că trebuie puse criterii de performanţă la această regie, care să nu ţină doar de profit. Buzoianu a adăugat că sunt mai multe criterii suplimentare care ar trebui să fie luate în calcul. Fostul ministru anunţa „abateri semnificative şi generalizate” la Romsilva, citând un raport al Curţii de Conturi. Ulterior, Regia Pădurilor a venit cu precizări.
Diana Buzoianu a fost întrebată, marţi, la preluarea mandatului de ministru al Mediului, care este planul său cu Romsilva.
„Trebuie să fie redus numărul de directori, exact aşa cum a fost spus. Trebuie să fie puse criterii de performanţă pentru Romsilva, care să nu ţină doar de profitul Romsilva, adică sunt o grămadă de criterii suplimentare care ar trebui să fie luate în calcul”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului afirmă că trebuie făcută „o distincţie foarte clară” între activităţile Romsilva şi trebuie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de regie trebuie să fie desfăşurate în continuare de aceasta.
„Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care la final se reflectă în calitatea acului de management şi de administrare a pădurilor. Şi toate aceste discuţii vor trebuipurtate pe fiecare palier în parte, rapid pe fiecare palier în parte şi să fie asumată, din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumat, într-adevăr, o hotărâre de guvern care să prevadă toate aceste reforme”, a declarat Diana Buzoianu.
Potrivit ministrului, Romsilva are întârzieri în respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalităţi de întârziere pentru contractele încheiate şi a acceptat participarea la licitaţiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale.
În pofida acestor nereguli, Romsilva şi-a premiat toţi angajaţii cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanţelor acestora, mai afirma Mircea Fechet.
Curtea de Conturi a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreţinerii şi construirii de noi drumuri forestiere. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut şi exploatat din pădurile statului, şi nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei, preciza Fechet.
Raportul Curţii de Conturi mai arăta şi că Romsilva nu a asigurat integritatea fondului forestier naţional, permiţând ocuparea unor suprafeţe de pădure fără a încasa veniturile aferente. Mai mult, la nivelul RNP nu există estimări actualizate în legătură cu necesarul anual real de lemn de foc pentru populaţie, deşi Romsilva reprezintă principala sursă de furnizare a lemnului pentru încălzirea românilor.
„În ciuda tuturor acestor nereguli, Romsilva şi-a premiat toţi angajaţii cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanţelor acestora. Plăţile necuvenite au depăşit bugetele aprobate pentru anii 2021 şi 2023, şi au încălcat prevederile Contractului colectiv de muncă, potrivit căruia aceste beneficii se acordă individual, doar pentru rezultate deosebite”, afirma Mircea Fechet.
Potrivit ministrului Mediului, Curtea de Conturi a constatat erori în calculul şi la plata drepturilor salariale, dar şi că sporurile au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare.
Ulterior, Romsilva a precizat, printr-un comunicat de presă, că suma de 216,5 milioane lei la care făcea referire Curtea de Conturi este cea brută acordată în anii 2021 şi 2022, în baza Contractului Colectiv de Muncă, celor peste 14.400 de angajaţi ai Romsilva. Potrivit Romsilva, suma medie individuală netă a premiilor acordate a fost de circa 4.300 lei/salariat/an. Premiile au fost date având în vedere „rezultatele financiare excepţionale din anii 2021 şi 2022” ale regiei.
Romsilva mai preciza că, între anii 2019 şi 2023, regia a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsaţi la bugetul statului 716,7 milioane lei.
