DOCUMENT. Programul de guvernare al coaliţiei PNL-USR PLUS- UDMR

Foto: INQUAM/George Călin

Coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR „susţine un nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea cheltuielilor statului şi combaterea sărăciei”, se arată în programul de guvernare asumat de cele trei grupări politice şi de cabinetul condus de Florin Cîţu. Liniile drectoare ale programului, într-o sinteză realizată de Agerpres.

Justiţie

Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, reorganizarea Inspecţiei Judiciare, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor şi întărirea luptei anticorupţie se numără printre obiectivele Programului de guvernare 2020 – 2024 propus de PNL, USR PLUS şi UDMR.

Coaliţia de centru-dreapta susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ministerul de resort urmând să depună în cel mai scurt timp un proiect de lege în acest sens.

Un alt obiectiv este renunţarea la creşterea de la 1 ianuarie 2021 a numărului de judecători din completurile de apel şi contestaţie. Potrivit programului, aceasta este o urgenţă „majoră”, având în vedere „pericolul real” de blocaje în instanţe care ar putea fi generat.

O altă urgenţă o constituie, în opinia celor trei formaţiuni, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor. „La data de 1 ianuarie 2022 urmează să intre în vigoare prevederile legale care vor permite judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului asimilat acestora să se pensioneze la împlinirea vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani, ori cuprinsă între 20 şi 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale. În lipsa unei intervenţii legislative urgente aceste măsuri riscă să cauzeze o scădere severă a efectivului magistraţilor, în special a celor mai experimentaţi dintre aceştia, ce activează la instanţele şi parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justiţie”, se explică document.

Întărirea luptei împotriva corupţiei şi a infracţionalităţii organizate se numără şi ea printre obiectivele pe termen scurt fixate de coaliţia guvernamentală PNL, USR PLUS şi UDMR.

„Luarea unor atribuţii DNA referitoare la corupţia din justiţie, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislaţiei au condus la o încetinire a activităţii DNA. Este necesară o refacere a competenţelor DNA cu privire la corupţia din justiţie. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic şi uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofiţeri de poliţie, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA, cât şi pentru DIICOT”, se menţionează în Programul de guvernare.

Coaliţia mai propune în perioada imediat următoare o reformă a Inspecţiei Judiciare, astfel încât aceasta să ofere garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.

„Prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare, inspectorul-şef a dobândit în mod nejustificat o serie de competenţe discreţionare. Pe lângă faptul că a devenit ordonator principal de credite şi unic titular al acţiunii disciplinare, acesta desemnează inspectorul-şef adjunct şi directorii de direcţii, controlând astfel selecţia inspectorilor judiciari, conduce şi organizează activitatea instituţiei, aprobă regulamentul conţinând normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, iar procedura prin care poate fi revocat din funcţie a fost îngreunată considerabil. Aceste măsuri impietează asupra imparţialităţii inspectorilor judiciari şi a profesionalismului activităţii Inspecţiei Judiciare, cu consecinţa punerii în pericol a independenţei Justiţiei”, se indică în document.

Programul de guvernare vizează şi modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.

„Interferenţa politică, în mod special din partea ministrului Justiţiei, în procesul de desemnare sau de revocare a conducerii principalelor structuri de parchet din România a dus în ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor că acţionează exclusiv împotriva politicienilor dintr-o anumită tabără şi până la demiterea şefilor de parchete înainte de expirarea mandatelor acestora. De aceea, avem în vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ICCJ, DNA şi DIICOT prin diminuarea factorului politic şi creşterea rolului CSM în această procedură, ministrul Justiţiei făcând propunerea de numire în funcţie în urma unei proceduri transparente şi obiective de selecţie a candidaţilor, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcţie va reveni preşedintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi iniţiată şi de către Secţia de procurori a CSM”, propun cele trei formaţiuni.

Pentru obţinerea unor rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, se are în vedere fie înfiinţarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.

Educaţie

Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor, iar fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea, afirmă reprezentanţii coaliţiei în programul de guvernare pentru care vor cere miercuri votul de încredere al Parlamentului.

„România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind
inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlament”, se arată în documentul citat.

La capitolul Educaţie, Programul de guvernare îşi propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată” propus de preşedintele Klaus Iohannis.

Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

  • revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cât şi
    debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare;
  • reforma carierei didactice; regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare;
  • regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;
  • crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de
    bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;
  • digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;
  • programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;
  • crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a
    candidaţilor;
  • profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;
  • regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare; introducerea considerentelor legate de
    sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;
  • promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional; realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi respectiv din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/ actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor.

Digitalizare

Digitalizarea României reprezintă un punct prioritar în Programul de guvernare 2020-2024 al Alianţei PNL-USR-PLUS-UDMR.

„Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale”, potrivit documentului.

De asemenea, se propune ca în demersul strategic să fie acordată o atenţie sporită valorificării potenţialului de digitalizare al companiilor şi instituţiilor din România şi creşterea adopţiei instrumentelor digitale.

„Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului”, se arată în program.

Potrivit programului, creşterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acţionând simultan şi coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei. Cele patru axe strategice sunt: Administraţie publică digitală; Economie digitală; Educaţie digitală; implementarea unor politici de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti.

De asemenea, guvernul îşi va asuma derularea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanţare integrală din programul Orizont 2020. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare.

Aceste măsuri vor conduce la atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare. 

Afaceri interne

Adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică, ce va pune accent pe o prezenţă activă a poliţiştilor în stradă, rezolvarea deficitului de personal, simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice sunt câteva dintre obiectivele enunţate în domeniul Afacerilor Interne din programul de guvernare al coaliţiei PNL – USR PLUS – UDMR.

Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Interne va defini şi implementa, împreună cu alţi actori statali şi cu sprijinul societăţii civile, o nouă strategie naţională, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise în planul ordinii şi siguranţei publice.

Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor, comunităţilor şi patrimoniului, prin eliminarea suprapunerilor de competenţă între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria Română, şi la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii – printr-o prezenţă activă în segmentul stradal, în locurile şi mediile cu potenţial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranţă specifice fiecărei comunităţi sau grup vulnerabil.

Căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetăţean, afirmă guvernanţii.

MAI va urmări ca aceste priorităţi să fie corelate cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european.

Un alt punct din programul de guvernare se referă la rezolvarea deficitului de personal la nivelul MAI, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani.

De asemenea, dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul unei transformări digitale a activităţii MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului. Va continua procesul de optimizare a infrastructurii IT&C, început în anul 2020, urmând a fi extins şi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi utilizarea bazelor de date.

România se situează printre statele europene cu cel mai redus grad de siguranţă rutieră. Din perspectiva MAI, acest indicator poate fi îmbunătăţit inclusiv prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislaţiei rutiere.

Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de monitorizare a traficului (existente), care ar putea contribui decisiv la reducerea riscului unor accidente rutiere. Informaţiile furnizate de acestea vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic şi, în general, la prevenirea şi combaterea încălcării legislaţiei în domeniu.

Dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ca principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă reprezintă o prioritate a MAI pentru perioada următoare.

Urmând modul de organizare a Poliţiei de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce priveşte structura şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Lucrări publice

PNL, USR PLUS şi UDMR propun prin Programul de guvernare depus miercuri la Parlament investirea a 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a 12,5 miliarde de lei pentru construirea şi reabilitarea de creşe, grădiniţe şi şcoli şi construirea a 10 spitale cu 4 miliarde de lei.

Pe termen mediu, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice.


„Unul din obiectivele de investiţii programate pentru perioada 2021 – 2024 este extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de Guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei. Alt obiectiv – soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori”, prevede Programul de guvernare.

Coaliţia de centru-dreapta îşi mai propune modernizarea şi reabilitarea a 70% din drumurile judeţene şi locale în următorii 4 ani, prin programele implementate de MLPDA. „7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei”, conform Programului de guvernare.

Un alt obiectiv al Cabinetului Cîţu este construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, propunându-se realizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli – construcţii noi şi reabilitări, cu o valoare 12,5 miliarde de lei; a 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; a 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), precum şi reabilitarea a opt centre universitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei. Coaliţia mai vizează realizarea a 40 tabere şcolare (1 miliard de lei), a 40 centre de excelenţă de informare şi documentare pentru copii (400 de milioane de lei).

Pentru sistemul sanitar şi de protecţie socială, se propune construirea, reabilitarea şi dotarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei, reabilitarea a 25 de spitale judeţene – 2 miliarde lei, reabilitarea a 110 spitale municipale şi orăşeneşti – 4 miliarde lei, construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi – 4 miliarde de lei.

Pentru „reducerea poverii administrative”, PNL, USR PLUS şi UDMR au în vedere digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor, introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government, creşterea accesibilităţii serviciilor publice online, introducerea „domiciliului” şi „identităţii” electronice pentru fiecare cetăţean.

Potrivit Programului de guvernare, Cabinetul Cîţu îşi propune să promoveze o administraţie în interesul cetăţeanului şi cu orientare către rezultate.

„Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute. Va fi implementat un cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei, o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Este necesară clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi operaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul Administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale”, se arată în program.

PNL, USR PLUS şi UDMR urmăresc redefinirea carierei funcţionarilor publici, astfel încât să fie „mai atractivă”, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor, „în prezent doar simulată”, pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru a-i responsabiliza faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri.

Programul Cabinetului Cîţu mai evidenţiază depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă.

„Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, aceasta legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată de multe ori intenţionat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, rolul înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, în special al prefecţilor şi subprefecţilor, dar şi al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat”, se mai explică în programul de guvernare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here