A propus trimiterea unor drone cu fibră optică imposibil de bruiat pentru a fi folosite împotriva forțelor americane, notează The Economist.
<< Există multe motive pentru care războiul Americii împotriva Iranului a eșuat. Unul dintre ele este eficiența dronelor iraniene. Acum, un document confidențial obținut de The Economist dintr-o sursă de încredere sugerează că Rusia s-a oferit să furnizeze Iranului drone imposibil de bruiat și instruire despre cum să le folosească împotriva trupelor americane din Golf și, posibil, din alte regiuni.
Până acum, se credea că guvernul lui Vladimir Putin furnizase informații care au permis Iranului să țintească forțele americane din Orientul Mijlociu. Aceasta este prima dovadă că ar fi oferit și arme inovatoare în cantități suficient de mari pentru a provoca numeroase victime în rândul forțelor americane și aliate, putem relata în exclusivitate.
Planul secret presupune ca Rusia să furnizeze Iranului 5.000 de drone cu fibră optică, cu rază scurtă de acțiune, de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, un număr necunoscut de drone cu rază mai lungă ghidate prin satelit și instruire pentru utilizarea ambelor tipuri. Acesta este prezentat într-o propunere de zece pagini pregătită de GRU, serviciul de informații al forțelor armate ruse, pentru a fi prezentată Iranului. Am putut examina propunerea de zece pagini, care conține șase diagrame și o hartă ce ilustrează insule din largul coastelor Iranului.
Deși documentul pe care l-am văzut nu era datat, estimăm că a fost redactat în primele șase săptămâni ale războiului, când părea să existe o posibilitate reală ca președintele Donald Trump să ordone trimiterea de trupe terestre pentru a ataca teritoriul iranian, posibil pentru a captura insula Kharg, un important terminal petrolier. Nu avem dovezi directe care să confirme că documentul a fost transmis iranienilor, dacă vreuna dintre drone a ajuns în Iran sau dacă programul de instruire promis a început.
Surse regionale de informații, informate cu privire la plan, au declarat că îl consideră plauzibil, dar nu au putut să-l confirme independent. Christo Grozev, expert în serviciile de informații ruse, spune că propunerea este în concordanță cu alte dovezi conform cărora GRU caută modalități de a crește sprijinul Rusiei pentru Iran în războiul acestuia cu America și Israelul. De asemenea, se potrivește cu dovezile care apar în întreaga regiune privind o cooperare militară tot mai strânsă între Rusia și Iran.
La sfârșitul lunii martie, de exemplu, oficiali ai serviciilor occidentale de informații au declarat că Rusia se pregătea să trimită Iranului propriile sale versiuni modernizate ale dronelor cu rază lungă de tip Shahed, pe care inițial le-a cumpărat de la Iran în 2022 și a început să le producă în 2023. Versiunile rusești pot evita mai eficient apărarea antiaeriană și pot transporta încărcături mai grele, dar nu reprezintă un salt major de capabilitate.
În schimb, dronele cu fibră optică au transformat câmpul de luptă din Ucraina prin crearea unor vaste „zone gri”, în care vehiculele și soldații aflați în teren deschis sunt atacați neîncetat. În loc să fie ghidate prin semnale radio, care pot fi bruiate, operatorii le controlează prin fire subțiri care se desfășoară în urma lor. Operatorii le pot folosi pentru a efectua atacuri de mare precizie la distanțe de peste 40 km.
Astfel de drone cu fibră optică au apărut recent în Liban, unde au fost folosite de Hezbollah, un aliat al Iranului, pentru a ataca forțele israeliene. Oficialii israelieni confirmă că acestea au fost furnizate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, cea mai puternică forță militară a Iranului, dar nu au dorit să spună dacă proveneau inițial din Rusia.
Dronele cu fibră optică au apărut în războiul din Ucraina în 2024 ca o modalitate de a contracara sistemele de bruiaj pe care ambele tabere le foloseau pentru a neutraliza dronele controlate prin radio. Rusia le-a folosit cu efect devastator în anul următor, după ce le-a produs în masă. Deși sunt mai puțin manevrabile decât variantele lor fără fir, ele transmit imagini video mai clare și nu emit semnale radio pe care inamicul le-ar putea folosi pentru a localiza și ataca operatorul.
A doua parte a planului secret al Rusiei constă în furnizarea către Iran a unor drone cu rază lungă de acțiune, ghidate prin satelit și echipate cu terminale Starlink. Rusia le folosise pentru a localiza și fie a evita, fie a ataca sistemele de apărare antiaeriană ucrainene. Acestea s-au dovedit foarte eficiente împotriva logisticii ucrainene, chiar și atunci când operau mult dincolo de linia frontului. Totuși, în 2026, Elon Musk a refuzat accesul forțelor armate ruse la Starlink, blocând toate terminalele care funcționau în Ucraina, cu excepția celor aflate pe o „listă albă” aprobată de guvernul ucrainean. Propunerea rusă sugerează că aceste drone ar putea fi redirecționate și utilizate în Orientul Mijlociu, unde nu există astfel de restricții. Deși documentul speculează că și acolo conectivitatea Starlink ar putea fi întreruptă în timp, ele ar putea totuși provoca „dezordine” în rândul forțelor americane între timp.
Al treilea element al planului este instruirea. Documentul propune recrutarea operatorilor de drone dintre cei aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în universități rusești. Alte comunități care ar putea fi utilizate sunt tadjicii, care vorbesc atât rusa, cât și o variantă a limbii persane, precum și minoritatea alawită din Siria, loială regimului înlăturat al lui Bashar al-Assad. Conform propunerii, toți ar urma să fie verificați din punctul de vedere al loialității și pentru depistarea extremismului religios.
Textul raportului GRU sugerează că acesta a fost redactat într-un moment în care principala amenințare pentru Iran era un asalt amfibiu american pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz sau pentru capturarea insulei Kharg. Documentul notează că navele de debarcare americane ar fi deosebit de vulnerabile la atacurile cu drone, din cauza vitezei lor reduse. O diagramă ilustrează modul în care operatorii iranieni de drone, instruiți de ruși, ar putea ataca o flotilă de debarcare lansând roiuri de cinci sau șase drone din poziții ascunse aflate la aproximativ 15–30 km distanță. Deși acum pare foarte puțin probabil ca America să încerce să debarce trupe în Iran, această posibilitate îi îngrijora pe oficialii ruși și iranieni în primele faze ale războiului.
Documentul GRU notează că Rusia este puternic implicată în al cincilea an al „operațiunii sale militare speciale” din Ucraina. Acest lucru ar limita resursele pe care le poate aloca pentru a ajuta Iranul. Propunerea subliniază, de asemenea, că Rusia și-ar asuma riscuri politice și militare prin implicarea mai profundă în războiul din Iran. Totuși, o asistență limitată ar complica orice operațiune americană. De asemenea, aceasta ar putea rămâne negabilă oficial, sugerează documentul, evitând astfel atragerea Rusiei într-un conflict deschis cu America. >>
