Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a afirmat, în legătura cu drona prăbuşită la Galaţi, că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă şi a adăugat că situaţia este sub control şi nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfăşurat în apropierea frontierei, anunță News.ro.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, vinerI, într-o conferinţă de presă, sistemele de supraveghere ale spaţiul aerian ale Armatei Române au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie complexă în care au fost implicate 50 de drone.
”Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică. Atacul a început în jurul orelor 21:15 şi a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia şi Vylkove. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliţie aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT”, a afirmat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a precizat că piloţii au fost autorizaţi să angajaze ţinta aeriană.
”Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est Reni. A intrat în spaţiul aerian al României la ora 1.52. A fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zonă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
El a afirmat că decizia de angajare sau nu a unei drone ostile în spaţiul aerian naţional este fundamentată după un calcul al riscurilor.
”În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a ameninţării aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul aerian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare”, a mai transmis locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a menţionat că în cazul dronei de la Galaţi nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă.
”Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă”, a mai declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
MApN: Nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine / Avem o limitare privind utilizarea armelor din dotarea armatei în spaţiul aerian al unei alte ţări
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a afirmat că militarii nu pot trage cu un proiectil dacă există riscul ca acesta să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine şi a adăugat că România are o limitare privind utilizarea armelor şi a dispozitivelor din dotarea armatei în spaţiul aerian al unei alte ţări.
Gheorghe Maxim a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, de ce nu acţionăm atunci când drona ajunge în spaţiul aerian românesc.
”Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine. Ştim că Ucraina este în război, dar România este într-o situaţie de pace şi nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spaţiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o ţintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecţie, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere şi angajarea acesteia. Timpul la dispoziţie pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a afirmat Gheorghe Maxim.
El a mai fost întrebat dacă avem un sistem care să apere acea zonă sau alte zone din ţară.
”Avem un sistem care asigură supravegherea spaţiului aerian al României şi spaţiul aerian adiacent României, în limita posibilităţilor tehnice, pentru că sistemele de supraveghere a spaţiului aerian sunt performante. Avem sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, care sunt proiectate şi realizate înainte de 2023, când a demarat acest război al dronelor. Şi România are o preocupare permanentă ca să îşi îmbunătăţească sistemul de angajare şi de combatere a unor astfel de ameninţări aeriene”, a mai transmis locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
Întrebat dacă interesul Ucrainei este mai important decât apărarea ţării, în condiţiile în care exista riscul ca un proiectil să ajungă în ţara vecină, generalul de brigadă a răspuns: ”Vă pot spune doar că eu şi toţi care îmi sunt subordonaţi acţionăm în limitele prevederilor legale aplicabile în România”.
El a mai afirmat că România are o limitare privind utilizarea armelor în spaţiul aerian al unei alte ţări.
”Vă informez că în cadrul Ministerului Apărării Naţionale este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru că suntem pe timp de pace, pentru a putea angaja şi limita astfel de situaţii cum a fost cea din această noapte. (…) Avem o limitare privind utilizarea armelor şi dispozitivelor din dotarea armatei în spaţiul aerian al unei alte ţări. (…) Pentru a angaja o astfel de ameninţare este nevoie de un timp de detecţie, de analiză şi de decizie”, a mai declarat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
MApN explică de ce militarii români au doborât drona în Estonia, dar nu pot şi în România: În Estonia drona a stat 26 de minute în zona de supraveghere / A fost doborâtă cu angajare de jos, de sub dronă
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a comparat situaţia dronei din Estonia, care a fost doborâtă de militarii români în urmă cu câteva zile şi a explicat că acolo ţinta aeriană a stat 26 de minute în zona de supraveghere. El a explicat că drona a fost doborâtă printr-un procedeu care nu este specific, aeronava s-a poziţionat sub dronă şi a tras de acolo pentru a minimiza orice risc.
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, de ce militarii români doboară drone în alte state, cum a fost cazul din Estonia de zilele trecute,dar nu şi la noi în ţară.
”Situaţia operaţională este cu totul şi cu totul diferită. În Estonia, ţinta aeriană respectivă a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor dislocate acolo şi a fost în procedură de angajare 22 de minute avionul până ce a doborât ţinta. Şi a doborât-o printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de jos, de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Deci racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafaţă”, a afirmat Gheorghe Maxim.
Întrebat de ce acest lucru nu este posibil şi în cazul dronelor care intră în spaţiul aerian al României, locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a răspuns: ”Evoluează prea puţin în spaţiul aerian, au o suprafaţă efectivă de reflexie radar mult mai mică decât drona ucraineană din Lituania şi Estonia şi înălţimea de evoluţie este de ordinul sutelor de metri”.
