Efectul Savonea: CSM a rămas ultima redută pe câmpul de luptă al PSD cu justiția

Saga instalării Adinei Florea în funcția de șef al Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție continuă, marți, cu cea de-a șaptea tentativă în acest sens a președintei CSM, Lia Savonea.

Un efort susținut al șefei Consiliului Superior al Magistraturii, care ridică semne de întrebare inclusiv cu privire la natura personală a mizelor lui Savonea și grupării din jurul său în această speță. Insistența cu care merge înainte este cu atât mai stridentă cu cât în rândurile CSM divizarea a atins un prag critic.

O temă care a divizat CSM

Dintre membrii aleși, șapte au cerut amânarea discuțiilor până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), un punct de vedere împărtășit și de alți doi actori-cheie, ministrul Justiției, Ana Birchall, și procurorul general interimar, Bogdan Licu.

De reținut și că Secția Specială și-a atras criticile unor organisme internaționale, precum comisia de la Veneția, Comisia European ori GRECO.

În conflict cu Ana Birchall, ministrul PSD căzut și în dizgrația partidului, și a lui Dăncilă

În plus, contextul general a căpătat nuanțe suplimentare odată cu apariția conflictului deschis dintre Savonea și Birchall.

În ultimele săptămâni, cele două s-au duelat public, retoric, dar și instituțional.

Lia Savonea a anunțat că va recurge la arbitrajul Curții Constituționale, o armă pe care apropiații săi din zona guvernării PSD au folosit-o până la epuizare în ultimii trei ani.

O intenție dublată de propunerea de modificare a Legii 317/2004, în sensul reducerii cvorumului pentru plen și sancționarea drastică a membrilor care lipsesc nemotivat. La rândul ei, Ana Birchall a acuzat-o pe șefa CSM de uzurpare a atribuțiilor Ministerului Justiției, făcând astfel trimitere la modificările pe care Lia Savonea le vrea aduse Legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Sprijin de la propaganda rusă

De semnalat că „mugurii” faliei Savonea-Birchall au fost vizibili încă din timpul verii, iar un episod relevant, din perspectiva temei „absenteismului”, s-a consumat în luna iunie.

Ana Birchall a lipsit atunci de la una din celebrele ședințe CSM în care Lia Savonea a încercat să o instaleze pe Adina Florea, creând o iritare teribilă în rândul grupării Savonea.

Grupare care, după cum s-a putut vedea chiar cu acea ocazie, beneficiază de sprijin mediatic intens nu doar din zonele interne care mizează pe întărirea controlului politic asupra justiției din României, ci și din zonele externe.

Este o explicație „dubioasă”, suna intervenția Sputnik, unul dintre canalele în limba română ale propagandei ruse. Explicația „dubioasă” era nu a Liei Savonea, ci a Anei Birchall, care, ca ministru al Justiției, este membru de drept în CSM și care, la acea dată i-a trimis șefei CSM o adresă în care o informa că modul în care fusese convocată ședința a pus-o în imposibilitatea fizică de a fi prezentă la dezbateri.

„Validarea Adinei Florea nu este una oarecare, ci este concretizarea unei bătălii duse cu un întreg sistem”, mai puncta Sputnik la acea vreme, pentru a spori încărcătura dramatică a luptei dusă de Savonea.

O problemă de legitimitate

Episodul „Adina Florea” este cel care cântărește probabil cel mai greu din perspectiva mizelor imediate ale Liei Savonea, în calitate de șef al CSM.

Dacă însă facem un pas în spate pentru a obține imaginea de ansamblu, reiese că problema „Savonea” este în primul rând una de legitimitate.

Pe numele șefei CSM a fost formulată o plângere penală (de către Asociatia Initiativa pentru Justitie), iar potrivit unor surse citate de ziare.com, se încearcă strângerea de semnături pentru declanșarea procedurii de revocare a acesteia.

Dar Lia Savonea nu a pierdut încrederea unei părți însemnate din colegii magistrați abia în ultimele săptămâni și doar pe fondul scandalului legat de validarea Adinei Florea în fruntea Secției Speciale.

PSD a „obosit” pentru moment, dar Savonea merge mai departe pentru „reformarea” justiției

Considerată de mulltă vreme o apropiată a social-democraților, dar și exponenta unei grupări cu ramificații extinse în justiție, grupare căreia i-a „împrumutat” numele, Lia Savonea și-a asumat să continue lupta cu statul de drept.

O face cu motoarele ținute la aceeași turație chiar și acum, când capacitatea PSD de a imprima ritmul destabilizării justiției s-a redus dramatic, pe fondul șocurilor prin care a trecut: pierderea alegerilor europarlamentare, condamnarea lui Liviu Dragnea, spargerea alianței cu ALDE, pierderea guvernării.

O trecere în revistă a „CV”-ului Liei Savonea poate aduce lămuriri suplimentare:

• Este soția avocatului mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu Cătălin Voicu, ex-senator PSD, cap al grupării Voicu, condamnat în două dosare.
• A ocupat funcții de conducere la nivelul Curții de Apel București (vicepreședinte, apoi președinte) timp de aproape 10 ani; surse citate de presă arată că a reușit să-și mențină influența acolo chiar și după ce a părăsit instituția pentru a ocupa funcția de președinte al CSM.
• Curtea de Apel este instanța care, printr-o decizie a vicepreședintei cu delegație, Alina Ghica, a blocat activitatea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o miză enormă pentru Liviu Dragnea.
• A fost judecător în dosarul familiei Ceaușescu, în esență hotărând că bunurile confiscate de procurori trebuie restituite.
  

Foto: INQUAM/Octav Ganea

AUDIO | Iulian Fota: Trecerea în opoziție salvează PSD. USR va avea cea mai mare dilemă