Extrema-dreaptă, una dintre cele mai periculoase „variante” de Sars-CoV-2

Sursa: Pixabay

Numărul de infecții cu coronavirus crește brusc în anumite părți ale Germaniei, unde partidul de extremă dreapta, AfD, se bucură de un sprijin mai mare. Este o coincidență? Cercetătorii s-au uitat atent la corolare și au tras câteva concluzii care i-au surprins chiar și pe ei, scrie Der Spiegel.

<< Bad Schandau, Germania, este unul dintre acele orașe în care atacurile împotriva poliției sunt destul de rare. Deci, ceea ce s-a întâmplat la începutul acestei săptămâni (articol apărut în Der Spiegel în 19 noiembrie – n.tr.) în orașul stațiune din landul estic Saxonia a fost ceva destul de neobișnuit. Mai întâi, un bărbat de 56 de ani a insultat mai mulți polițiști, iar apoi o mulțime a înconjurat un grup de polițiști. Situația a escaladat: cineva a lovit o polițistă cu piciorul în genunchi, iar un alt ofițer a fost lovit de o sticlă. Ambii au suferit răni ușoare, iar cercetările sunt în curs.

Conform descrierii oferite de autorități, atacatorii probabil nu erau radicali de stânga sau extremiști de dreapta, ci petrecăreți. Un număr mare de oameni se adunaseră în piață în acea seară de noiembrie pentru un carnaval. Iar oamenii legii erau acolo pentru a monitoriza respectarea măsurilor de protecție împotriva coronavirusului – aparent spre nemulțumirea multora dintre cei prezenți.

Este posibil să fi fost doar un caz izolat. Dar se potrivește bine cu narațiunea comună. În zonele Germaniei în care dreapta radicală este deosebit de puternică, măsurile de protecție impuse de stat și menite să stopeze răspândirea pandemiei nu sunt foarte apreciate. Iar numărul cazurilor de coronavirus a crescut îngrijorător de mult.

Bad Schandau este situat în Munții de Gresie Elba, unde partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a primit puțin sub 32% din voturi, la alegerile generale din septembrie. Iar incidența măsurată la șapte zile a infecțiilor cu coronavirus – în prezent de peste 1.000 și în creștere – este una dintre cele mai ridicate din țară.

Dar situația alarmantă nu se rezumă exclusiv la Munții de Gresie din Elba. Pe hărțile care arată rata de incidență, aproape întregul stat german Saxonia, din estul Germaniei, este roșu intens. Același lucru este valabil și pentru Turingia vecină. În ambele state, AfD obține în mod regulat peste 20% din voturi în alegeri. Este o coincidență? Ar putea fi legat de faptul că Saxonia are un număr deosebit de mare de lucrători străini care vin din zonele cu incidență mare din Republica Cehă? Sau s-ar putea datora faptului că în estul Germaniei trăiesc în general mai mulți bătrâni, care au mai multe șanse de a fi diagnosticați cu infecții decât tinerii asimptomatici?

Un catalizator al pandemiei?

O echipă interdisciplinară de la Institutul de Cercetare pentru Coeziune Socială și un cercetător din München au investigat sistematic legătura dintre rezultatele alegerilor și răspândirea agentului patogen. Descoperirile experților sunt clare: cu cât este mai mare numărul de voturi a primit AfD într-o anumită regiune, la alegerile din 2017, cu atât coronavirusul s-a răspândit mai repede acolo, în 2020.

Cercetătorii spun că nu există niciun alt partid reprezentat în parlamentul german ale cărui rezultate ale alegerilor să se coreleze atât de strâns și sistematic cu ratele de infectare cu coronavirus.

Calculele cercetătorilor sunt atât de precise încât pot cuantifica corelația cu o singură zecimală. „Dacă AfD a câștigat cu un punct procentual mai mult într-un district, atunci incidența a fost mai mare acolo cu o medie de 2,2 puncte procentuale în faza primului val, când cifrele au crescut”, spune Christoph Richter, sociolog care studiază extremismul de dreapta, la Institutul pentru Democrație și Societate Civilă din Jena. Matematic, asta înseamnă că dacă partidul a primit unul din 10 voturi într-un district și de două ori mai multe în altul, nivelul de infecție în cele două regiuni a diferit, în medie, cu 22%.

Profesorul de sociologie Matthias Quent, coautorul studiului și director al Institutului Jena pentru Democrație și Societate Civilă, observase deja legătura, în decembrie anul trecut. El ș-a postat pe Twitter observația și a anunțat că va continua cu un studiu mai detaliat. Criticile au venit prompt, și nu numai din rândurile AfD. Partidul a susținut că corelația nu a oferit dovada unei relații de cauzalitate. În plus, ipoteza lui Quent nu părea să se potrivească cu cursul primului val, care a dus la relativ puține infecții în Saxonia și Turingia.

Chiar și atunci când a făcut observația sa inițială, Quent a subliniat că tendința s-ar putea datora altor factori. Ca atare, cercetătorii au calculat meticulos posibile corelații cu un total de 48 de factori, inclusiv structura de vârstă, apropierea de o graniță și chiar indicele de privare socioeconomică, care urmărește inechitatea socială.

„Foarte semnificativ”

Rezultatele lunilor de lucru detaliat care au urmat au fost acum făcute publice. Unii factori, cum ar fi densitatea populației și nivelurile de educație, au jucat un rol și, în primul val, au ajutat la explicarea diferențelor dintre estul și vestul Germaniei. În parte, acești factori sunt legați. Dar calculele complexe au condus la un rezultat clar: Creșterea incidenței COVID s-a corelat cel mai puternic cu alegătorii AfD. Cercetătorii au descris această relație ca fiind „foarte semnificativă”.

De fapt, studiul de 39 de pagini oferă o confirmare solidă a ipotezelor lui Quent din decembrie anul trecut. Cercetătorii arată că corelația AfD-corona nu este doar un fenomen pur est-german. La începutul pandemiei, virusul s-a răspândit mai ales în vestul Germaniei și, chiar și atunci, mai repede decât oriunde în anumite zone în care dreapta are un succes peste medie. „Faptul că rezultatele sunt atât de clare ne-a surprins și pe noi”, spune sociologul Richter.

Dar de ce a afectat primul val în primul rând vestul, dacă cele mai înalte niveluri de sprijin AfD se găsesc în est? Omul de știință atribuie asta unui amestec de coincidență și noroc. „Este posibil ca estul să fi fost afectat mai târziu, deoarece majoritatea călătorilor de afaceri sau a persoanelor care se întorceau din vacanțe au mers în orașe precum Hamburg și Munchen, și mai puțin în Cottbus sau Schwerin”, spune el. Locația sărbătorilor de iarnă și apropierea de focarele din Alpi ar fi putut juca, de asemenea, un rol.

Cercetătorii spun că ipoteza potrivit căreia traficul de frontieră către Republica Cehă învecinată a fost un factor major al pandemiei, o idee larg răspândită în Saxonia, a fost respinsă, deoarece studiul arată că ratele de infecție în unele districte au rămas scăzute în ciuda contactului strâns cu țările învecinate – la granița cu Luxemburg și Țările de Jos, de exemplu. De asemenea, cazurile de infecții din Turingia nu pot fi explicate de persoanele care trec granița, având în vedere amplasarea landului – în centrul Germaniei.

Cercetătorii lasă fără răspuns întrebarea cu privire la cât de multă responsabilitate politică poartă AfD pentru dinamica infecției. Richter subliniază că studiul se bazează pe analize spațiale și nu pe evaluarea datelor individuale. „Așadar, nu este deloc clar din rezultatele noastre că fiecare alegător al AfD este un critic al protecției împotriva coronavirusului și nu orice anti-vaxxer are o afinitate pentru AfD”, spune el.

Dar este clar că campania de dreapta împotriva unei pretinse „dictaturi corona” nu a făcut nimic pentru a crește dorința unor oameni din Germania de a se vaccina. Un sondaj realizat de Forsa a arătat că 50% dintre alegătorii nevaccinați au votat cu AfD la alegerile naționale din septembrie. Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că partidul a contribuit în mod semnificativ la respingerea măsurilor de protecție și a vaccinurilor. Este posibil ca partidul să beneficieze pur și simplu de scepticismul față de stat și societate, de ani buni adânc înrădăcinat în unele regiuni. Sociologul Richter din Jena remarcă faptul că datele studiului arată, de asemenea, că „măsurile de protecție împotriva coronavirusului sunt respinse cu fermitate în locurile în care proporția alegătorilor pentru partidele de extremă-dreapta, precum și proporția celor care nu au votat, era deja deosebit de mare în 2005”.

Cercetătorii se referă la acest fenomen ca la unul care dă „dimensiunea spațială a culturii politice”, iar Richter însuși îl recunoaște ca fiind o problemă – una pentru care nu există o soluție pe termen scurt. „Statul și societatea trebuie să investească mult mai mult în educația democratică și trebuie să consolidăm societatea civilă”, spune el. „Asta este singura modalitate de a schimba pozitiv climatul politic în astfel de regiuni”.

Între timp, AfD luptă împotriva a tot ceea ce ar putea opri răspândirea coronavirusului. În fieful partidului din Saxonia, de exemplu, unde incidența la nivel de land se îndreaptă acum spre pragul de 800, grupul parlamentar de land a intentat un proces împotriva recentei reguli „2G”, care exclude oamenii din domenii largi ale vieții publice dacă nu sunt vaccinați sau care s-au recuperat recent după infecția cu coronavirus. Ei interpretează astfel de reguli ca fiind o formă neconstituțională de „vaccinare obligatorie”.

În statul estic Brandenburg, AfD a căzut deja victimă noilor reguli. Un congres de partid din orașul Prenzlau a trebuit să fie anulat, deoarece mulți dintre membrii partidului sunt nevaccinați și nu au găsit hoteluri care să le permită să stea acolo. >>

NYT, comentariu despre noul capitol deschis de Zemmour în istoria rasistă a Franței

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here