AIEA a anunțat, pe 30 octombrie, că în timpul lucrărilor de reparație la Centrala Nucleară Zaporojie au fost descoperite deteriorări suplimentare. Cea mai mare centrală atomică din Europa s-a aflat în pragul unei catastrofe ca urmare a acțiunilor de luptă: liniile de înaltă tensiune care alimentau centrala au fost distruse.
În Ucraina se bănuiește că Rusia a deconectat intenționat centrala de la rețea, cu scopul de a o conecta, în cele din urmă, la propriul sistem energetic. Experții consideră că, atâta timp cât centrala nu este operațională, aceasta este relativ sigură, însă reconectarea ei într-o zonă de conflict ar putea reprezenta o amenințare gravă la adresa securității nucleare: instalația se află deja într-o stare deplorabilă, iar din cauza deficitului de personal, monitorizarea siguranței în condiții de război va fi de două ori mai dificilă.
Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a creat un nou nivel de amenințare, cu care omenirea nu s-a mai confruntat până acum: în zona de luptă au ajuns și centrale nucleare.
La sfârșitul lunii februarie 2022, armata rusă a ocupat pentru scurt timp zona de excludere a Centralei Nucleare de la Cernobîl. Ignorând avertismentele specialiștilor, militarii nu doar că au pus în pericol instalațiile sigilate ale centralei, ci au și dispersat elemente radioactive din zona de excludere — echipamentele militare grele au ridicat în aer praf contaminat.
Câteva zile mai târziu, în noaptea de 3 spre 4 martie 2022, rușii au ocupat centrala nucleară funcțională de la Zaporojie (ZNPP). Aceasta este cea mai puternică centrală atomică din Europa, cu șase reactoare și o putere totală de aproximativ 6000 de megawați — echivalentul consumului zilnic de energie al unei țări europene mici, cum ar fi Danemarca.
Până în 2022, centrala nucleară de la Zaporojie furniza aproximativ 20% din întreaga energie electrică a Ucrainei și circa jumătate din producția de energie nucleară a țării. Stația juca un rol esențial în independența energetică a Ucrainei, reducând dependența de gazul rusesc și permițând exportul de energie electrică către Europa. Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, declara în octombrie 2022 că conectarea centralei de la Zaporojie la sistemul energetic unificat cu Uniunea Europeană ar permite Ucrainei să exporte până la două-trei gigawați de energie electrică către UE.
Panouri de alimentare compromise
Centrala ocupată a început treptat să se defecteze. Din cauza liniilor electrice distruse în timpul luptelor, la ZNPP au avut loc întreruperi de curent. Până la începutul anului 2024, centrala a suferit opt întreruperi totale de electricitate și una parțială, alimentarea fiind asigurată doar printr-o singură linie de înaltă tensiune.
Situația s-a înrăutățit după distrugerea barajului de la Herson (Kahovka) în vara anului 2023. Aceasta a dus la scăderea rapidă a nivelului lacului de acumulare Kahovka, în condițiile în care acesta servea drept rezervor de răcire pentru reactoarele ZNPP. Până în aprilie 2024, ocupanții au oprit toate cele șase unități de producere a energiei.
În iulie 2025, concernul de stat ucrainean, Energoatom, a anunțat că, în urma unui atac aerian rus, a fost distrusă ultima linie de înaltă tensiune care furniza energie centralei ZNPP. Din cauza întreruperii de curent, centrala a trecut pe alimentarea cu generatoare diesel proprii, ceea ce a crescut riscul unui accident. Ulterior, linia a fost reconstruită, dar situația s-a repetat pe 23 septembrie 2025: o nouă întrerupere de curent și blackout, ale căror consecințe nu fuseseră remediate la momentul publicării articolului.
Situația constantă de urgență și lipsa de transparență în teritoriul ocupat – inaccesibil specialiștilor ucraineni și cu activitatea misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) îngreunată – provoacă o îngrijorare majoră în rândul experților și politicienilor. La 30 septembrie 2025, Volodimir Zelenski a declarat că situația de la ZNPP este critică. Potrivit acestuia, centrala a fost alimentată timp de o săptămână doar de generatoare diesel, dar „generatoarele și centrala nu sunt proiectate pentru asta și nu au funcționat niciodată atât de mult în acest regim”. În acest context tensionat, ziarul britanic The Guardian a publicat un articol în care situația de la ZNPP a fost comparată cu accidentul de la centrala japoneză Fukushima.
Perspectiva specialiștilor ucraineni
Expertul ucrainean în siguranța radiațiilor, Alexandr Kupnîi, care a lucrat anterior la ZNPP, a declarat pentru The Insider că scenariul catastrofal nu este realist în situația actuală.
„Blackout-urile de la ZNPP nu amenință cu un accident grav, pentru că de la ocupare rușii au instalat 18–20 de generatoare diesel super-puternice. Iar combustibilul pentru aceste generatoare va fi livrat în cantitatea necesară. Rosatom va face tot posibilul să demonstreze AIEA cât de fiabili sunt ca parteneri și cum pot asigura siguranța nucleară”, spune Kupnîi. „În timpul ultimei întreruperi de curent au fost folosite 6–7 generatoare, restul erau în rezervă. Mai ales că centrala nu funcționează de peste doi ani, se află în oprire rece, zona activă nu mai este fierbinte, așa că topirea acesteia, în aceste condiții, este imposibilă”.
Însă autonomia centralei are și un alt aspect. Expertul ucrainean în energie nucleară, Olga Koșarnaia, consideră că sistemul de generatoare protejează centrala în mod fiabil împotriva accidentelor (unele dintre acestea au fost achiziționate din Japonia, tocmai pe baza experienței de la Fukushima). Totuși, administrația de ocupație nu se grăbește să restabilească alimentarea externă cu energie a centralei.
„Rusia a avariat intenționat o linie aflată la 1,5 km de platforma ZNPP și nu o repară, deși lucrările ar dura doar câteva ore. Nu fac asta pentru că vor să conecteze ZNPP la sistemul energetic rus”, explică Koșarnaya. Există motive serioase să se creadă că decizia de reconectare a centralei la rețeaua rusă a fost deja luată la cel mai înalt nivel la Moscova.
Conectarea la Rusia
În decembrie 2024, ZNPP a fost vizitată de prim-vicepreședintele Administrației Prezidențiale a Rusiei, Serghei Kirienko, responsabil de teritoriile ocupate din Ucraina. Acesta s-a întâlnit cu conducerea de ocupație a centralei și a cerut pregătirea pentru repornirea tuturor unităților de producție la capacitate maximă în 2025.
Între 2005 și 2016, Kirienko a fost director general al corporației de stat Rosatom. Actualul director general al corporației, Alexei Lihacev, este omul său de încredere. Cei doi se cunosc încă din perioada comsomolului, lucrând împreună în anii ’90 la Nijni Novgorod. Prin urmare, este evident că sarcina trasată de Kirienko va fi tratată ca prioritară.
Trebuie menționat și faptul că Rosatom nu doar că administrează centrala nucleară de la Zaporojie, dar este responsabil și pentru distribuția energiei electrice în toate teritoriile ocupate, cu excepția Crimeei. Din raportul proiectului ecologic Bellona reiese că, din august 2023, aprovizionarea cu energie electrică în teritoriile ocupate (regiunea Luhansk, părți din regiunile Donețk, Herson și Zaporojie) este gestionată de o structură a Rosatom —„Achizitor Unic”, înființată cu o lună înainte. Aceasta este deținută 99% de Atomenergosbîty și 1% de „Atomenergosbîty Business” (ambele fiind structuri subsidiare ale Rosatom).
După vizita lui Kirienko la ZNPP, surse ucrainene au afirmat că, din iarna anului 2025, autoritățile de ocupație ruse construiesc cu viteză accelerată linii electrice din regiunea Rostov către partea ocupată a regiunii Zaporojie, unde se află centrala. Până în mai, lucrările erau în mare parte finalizate. Construirea liniei electrice este supravegheată de Administrația Regională a Mării Negre a RAO „UES”.
Construcția acestor linii electrice a fost confirmată și de datele de monitorizare prin satelit ale Greenpeace. În imaginile acestora se poate observa că liniile trec prin teritoriile ocupate Mariupol, Melitopol și Berdyansk. Conectarea centralei nucleare la rețelele rusești ar însemna furtul stației de la Ucraina și, prin urmare, scoaterea acesteia din sistemul energetic ucrainean.
Asigurarea cu apă
Încă din mai 2025, directorul general al AIEA, Rafael Grossi (foto), a negat realismul planurilor de repornire a ZNPP. El a afirmat că pentru reluarea funcționării centralei „nu există apă pentru răcire și alimentare electrică stabilă”. „Deși Rusia dorește să pornească centrala, acest lucru nu este posibil în viitorul apropiat”, a subliniat Grossi.
Totuși, autoritățile ruse lucrează intens pentru a rezolva aceste probleme. Expertul ucrainean Alexandr Kupnîi consideră că, chiar și în absența apei din lacul de acumulare Kahovka, repornirea centralei este fezabilă: „Pentru pornirea unuia sau a două blocuri este suficientă apa din iazul de răcire și din cele două turnuri de răcire, în plus, acestea pot alimenta iazul de răcire cu apă din puțuri”.
Publicațiile de specialitate din Rusia au raportat, de asemenea, că Rosatom a început construcția unei stații modulare plutitoare de pompare, care va permite transferul apei din râul Nipru către iazul de răcire — rezervorul centralei Zaporojie.
Specialistul Greenpeace Ucraina, Sean Berny, consideră că în prezent Rosatom poate porni doar un singur reactor. Într-un interviu pentru The Insider, Alexandr Kupnîi este de acord că aspectele tehnice permit pornirea unuia sau a două blocuri, dar este un proces extrem de complicat. De exemplu, în prezent, toate cele șase blocuri de la ZNPP au fost trecute pe combustibil american Westinghouse, iar Rosatom nu are dreptul să îl utilizeze.
„Nu se vor certa cu americanii din această cauză, ei vor trebui să descarce combustibilul, apoi să aducă și să încarce propriul lor combustibil. Transportul se va face pe teritoriul ocupat, nu sunt necesare trenuri, este suficient transportul rutier. Ucraina ar putea să împiedice acest lucru, dar orice atac asupra unui astfel de transport ar fi considerat terorism nuclear, așa că nu cred că cineva va risca asta”, reflectează Kupnîi. „Apropo, nu este clar unde și cum să fie depozitat combustibilul american uzat”.
Repornirea centralei nu este doar un gest propagandistic pentru Kremlin. Expertul Serghei Vakulenko, de la Centrul Carnegie din Berlin, a declarat pentru The Insider că conectarea ZNPP la rețeaua energetică rusă este un scenariu real și are un important sens practic pentru economia din teritoriile ocupate de Rusia.
„Electricitatea nu strică niciodată. Trebuie să alimentezi Tavria și Crimeea de undeva și cu ceva”, spune expertul. În raportul Bellona se menționează că pornirea chiar și a unui singur bloc de la ZNPP ar reduce aproape la jumătate achizițiile de energie din alte surse, diminuând astfel compensațiile bugetare pentru alimentarea teritoriilor ocupate.
Care este pericolul?
Specialiștii sunt îngrijorați nu atât de răcirea centralei, cât de posibila sa repornire. Aceasta reprezintă o aventură extrem de periculoasă din punct de vedere al siguranței nucleare.
Repornirea poate avea consecințe imprevizibile — centrala a stat prea mult timp oprită. Procedura necesită o pregătire tehnică atentă, dar personalul disponibil este insuficient.
Imediat după ocuparea ZNPP, ocupanții au forțat o parte din personalul ucrainean să le urmeze ordinele, prin teroare și constrângere. Majoritatea angajaților au părăsit teritoriul ocupat, cu prima ocazie. Înainte de ocupație, la centrală lucrau 11.000 de persoane; în prezent sunt aproximativ 2.000. Aceștia au fost obligați să treacă pe contracte Rosatom.
Expertul ucrainean Alexandr Kupnîi subliniază și lipsa gravă de personal calificat la centrală. Potrivit datelor sale, Rosatom a încercat din 2023 să recruteze specialiști din întreaga Rusie. Totuși, nu s-au găsit mulți doritori să se deplaseze în zona de luptă — „maxim 100–200 de persoane”.
Dmitri Gorceakov, angajat al organizației ecologice Bellona, afirmă că repornirea centralei reprezintă o amenințare serioasă din cauza conflictului armat în desfășurare. „La Zaporojie, fiecare reactor este acoperit cu un capac special de beton. Totuși, nu se știe cât de bine poate rezista acesta la impactul direct al armamentului modern… Dacă acoperișul compartimentului va fi perforat și apoi va fi lovit un reactor aflat în funcțiune, ar putea avea loc o eliberare masivă de radiații pe zeci de kilometri”, explică ecologistul.
Prin urmare, dacă în prezent riscurile unui accident sunt minime, experții avertizează că pornirea chiar și a unui singur bloc în zona de conflict ar crește de câteva ori pericolul unui nou Cernobîl.
Sancțiuni insuficiente
Situația ar putea fi influențată de înăsprirea sancțiunilor internaționale împotriva Rosatom, însă Europa depinde prea mult de livrările sale. Rusia furnizează 20% din uraniul natural și majoritatea barelor nucleare pentru centralele atomice din Europa. Cea mai mare dependență o au Slovacia și Ungaria, ale căror guverne blochează introducerea de sancțiuni împotriva Rosatom la nivelul UE. De exemplu, corporația de stat rusă construiește în Ungaria reactoare nucleare pentru centrala de la Paks, în ciuda interdicției Curții Europene de Justiție.
Există însă și alte exemple. Până în 2022, Finlanda, împreună cu Rosatom, construia unitatea 1 a centralei Hanhikivi. După invazia rusă în Ucraina, partea finlandeză a renunțat la colaborarea cu Rosatom și la combustibilul nuclear rus, trecând la furnizori americani.
În prezent, sancțiuni împotriva corporației de stat ruse au fost impuse (pe lângă Ucraina) de Canada, Marea Britanie și SUA. În același timp, piața de export nuclear rus către SUA este aproape de 1 miliard de dolari. În iunie 2025, Casa Albă a relaxat sancțiunile împotriva Rosatom, la cererea Ungariei, permițând companiei ruse să construiască o centrală nucleară în Ungaria. În aceste condiții, nu există prea multe motive să se aștepte o înăsprire a regimului de sancțiuni.
Pe de o parte, Kremlinul dorește să submineze sistemul energetic al Ucrainei pentru a o forța să capituleze. Pe de altă parte, își consolidează prezența pe teritoriile anexate, punând sub control și legând de metropolă toate activele valoroase.
Diplomația ucraineană continuă să lupte pentru centrala de la Zaporojie. Kievul chiar a inclus recuperarea acesteia pe agenda posibilelor negocieri de pace. Totuși, Ucraina nu dispune de instrumente reale de influență asupra Rusiei, în această chestiune.
