În ultimele zile, două declarații au ajuns să redefinească Orientul Mijlociu – deși nu au fost emise de Israel sau Hamas, ci de beligeranții unui conflict aflat la mai mult de o mie de mile distanță. Prima a venit de la Moscova, care a spus că conflictul din Ucraina va fi rezolvat până la sfârșitul anului 2024. Cealaltă a venit de la Kiev, care a oferit un interval de timp similar pentru o rezolvare, scrie George Friedman, pentru Geopolitical Futures.
<< La începutul invaziei, strategia Rusiei a fost să zdrobească Ucraina rapid și decisiv. Strategia Ucrainei a fost să reziste suficient de mult pentru a epuiza voința Rusiei de a lupta. Niciuna dintre ele nu a avut succes, iar războiul continuă de peste doi ani. Anunțurile că conflictul se va încheia în curând au fost, așadar, mai problematice pentru Rusia decât pentru Ucraina, deoarece reputația sa de a avea o armată formidabilă a fost distrusă. În război, succesul se poate transforma în eșec în câteva zile, iar cele două declarații nu păreau să fie un efort coordonat. Nimic nu este sigur până nu este realizat. Totuși, raționamentul din spatele ambelor declarații pare solid, având în vedere istoria și starea actuală a războiului.
Între timp, Ucraina trebuie să-și reconstruiască o economie care nu doar să se autosusțină, ci și să plaseze Ucraina la un nivel comparabil cu restul Europei, în timp ce generează rapid resurse militare care să descurajeze alte acțiuni rusești. Sarcina Rusiei este oarecum diferită. A invadat Ucraina pentru a-și crea adâncime strategică față de NATO. Neavând succes cu ocuparea țării, Moscova are acum aceeași nevoie, dar trebuie să caute alte zone tampon, mai puțin optime. Acest lucru ar putea determina Kremlinul să-și sporească influența și, poate, să stabilească o mai bună descurajare în alte posibile căi de acces în Rusia – cum ar fi Țările Baltice, Polonia, Ungaria și Balcanii, ca să numim doar câteva. Pentru Moscova, acestea pot fi gestionate politic și economic, deci nu este exclusiv o problemă militară, dar geografia impune ca amenințarea militară să rămână prezentă.
Rusia trebuie, de asemenea, să mențină echilibrul în Caucaz, unde pot apărea amenințări la adresa sudului Rusiei și unde SUA și NATO pândesc. Poate că cea mai importantă națiune din această regiune este Iranul, care este legat prin religie și cultură de Azerbaidjan, o națiune caucaziană care reprezintă o potențială amenințare pentru Rusia dacă este susținută de o națiune semnificativ de puternică. Azerbaidjanul a servit ca zonă tampon între Rusia și Iran și este acum aliat cu Rusia. Dominarea Caucazului este dificilă, dar o oportunitate potențială s-a deschis în Orientul Mijlociu.
Există o amenințare credibilă de război între Iran, pe de o parte, și Israel și Statele Unite, pe de altă parte. SUA au puțin de câștigat dintr-un astfel de război, dar mult de pierdut. Rusia susține un astfel de conflict, deoarece ar prinde SUA departe în sudul Rusiei, deschizând totodată calea pentru sprijin și influență rusească. De asemenea, ar deschide posibilitatea unor parteneriate cu Iranul în Caucaz, prin intermediul Azerbaidjanului. Rusia și Iranul au același inamic în SUA și o rețea de națiuni prietenoase cu ambele. Împreună, ele formează o forță formidabilă. Dacă Rusia ar câștiga influență asupra unui stat cu care anterior nu avea relații puternice, aceasta ar plasa Rusia într-o poziție de putere, mai ales după pierderile suferite în Ucraina. Rusia și-ar securiza flancul sudic și s-ar poziționa bine pentru operațiuni viitoare.
În prezent, Moscova pare să trimită arme Iranului, în timp ce Israelul se pregătește pentru o ofensivă majoră la care Washingtonul se opune. Această ruptură este încă un dar pentru ruși, deoarece slăbește relația SUA-Israel, care a fost o amenințare constantă pentru interesele Rusiei în Orientul Mijlociu. La rândul său, Iranul este precaut în privința unei relații cu Rusia și a problemelor pe care aceasta le-ar putea aduce. Totuși, un război ar putea împinge Teheranul mai aproape de Moscova, în ciuda reticențelor sale.
Aceasta este legătura dintre războiul din Ucraina și războiul arabo-israelian. Statele Unite s-ar putea trezi luptând împotriva Iranului într-un conflict pe care nu și-l doresc. Dar dacă Rusia ar domina Caucazul și ar avea Iranul ca aliat, ar compensa pentru performanțele slabe din Ucraina. Acest lucru ar transforma Rusia într-o putere în Orientul Mijlociu și ar pune SUA într-o poziție în care ar trebui fie să abandoneze câmpul de luptă (și să pară înfrântă), fie să intre într-un război brutal și periculos (asupra căruia Rusia, prin relația sa cu Iranul, ar avea un anumit control).
Desigur, acest scenariu s-ar putea să nu se materializeze. Totuși, Israelul este în plină ofensivă, SUA îl urmează, Rusia are nevoie de o victorie după Ucraina, iar Iranul dorește să devină un jucător major. Acest scenariu nu este atât de improbabil pe cât ar putea părea. >>
George Friedman | Rusia și China testează SUA și Canada. De ce o fac si cum ar putea răspunde Sua
