Premierul Ilie Bolojan afirmă că Guvernul propune lichidarea unora dintre companiile de stat care înregistrează în mod constant pierderi şi care reprezintă ”o gaură neagră” în care se pierd bani publici. Şeful Guvernului a declarat că săptămâna viitoare Executivul va propune o listă cu acele companii care trebuie închise. Bolojan nu a făcut publice nume, menţionând doar că CFR Marfă, care raportează de mulţi ani pierderi semnificative, se va afla pe respectiva listă, notează News.ro.
Ilie Bolojan a amintit că România riscă să piardă sute de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dacă nu rezolvă problema numirilor transparente şi pe bază de profesionalism la conducerea companiilor de stat.
”Avem aproape 50 de companii, încă, în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducerii acestora după legislaţia care este acceptată de Uniunea Europeană, transparenţă şi aşa mai departe. Aici lucrăm pe două componente: pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare, deci aceste companii care sunt, de fapt, o gaură neagră (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele, şi în aceste zile definitivăm lista, săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora. De asemenea, am cerut tuturor ministerelor o etapizare şi o programare cât se poate de clară cu finalizarea acestor proceduri de selectarea conducerii în aşa fel încât să îndeplinim acest jalon”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat, vineri, Europa Liberă România.
Şeful Guvernului a susţinut că problema României în ceea ce priveşte conducerea companiilor statului nu este legată de îndeplinirea condiţionărilor care vin din partea forurilor europene, ci ”problema este una de fond”.
”Ţara asta are o bună parte din activele ei administrate de companii de stat. Gândiţi-vă că, dacă sistemul nostru hidroenergetic este administrat bine, ţara asta are o sursă de energie ieftină, o sursă de energie constantă. Gândiţi-vă că transportul de gaze, exploatarea de gaze, transportul de electricitate, căile ferate, compania de drumuri, practic o bună parte din economia românească este în administrarea companiilor de stat. De modul în care se exercită această administrare, mai bine sau mai rău, depind veniturile pe care le încasează ţara noastră, depinde calitatea serviciilor pe care aceste companii le oferă sau preţul la care cetăţenii au acces la aceste servicii. Gândiţi-vă că preţul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Şi atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atâta serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Şi pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-şi facă datoria şi să livreze performanţă. Şi asta a fost ceea ce am făcut în această perioadă. Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiţii care să-i stimuleze să facă performanţă, în care au multe drepturi şi puţine obligaţii”, a argumentat prim-ministrul.
În ceea ce priveşte plângerea penală pe care ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunţat că a făcut-o cu privire la compania Romarm, premierul crede că ministrul ”are suficiente elemente clare în momentul în care a declanşat o astfel de sesizare”.
”Nu am toate datele, dar înseamnă că ceva acolo nu a fost în regulă, inclusiv modul în care au fost făcute aceste selecţii nu este în regulă, trebuie să existe o răspundere pentru asta, dacă, într-adevăr, s-a încălcat legea”, a adăugat Ilie Bolojan.
Bolojan: Trebuie să ai capacitatea de a-ţi finanţa deficitul, România are, încă, această capacitate, ceea ce trebuie să facă este să scadă cheltuielile financiare
Premierul Ilie Bolojan afirmă că România plăteşte dobânzi foarte mari pentru împrumuturi care nu întotdeauna au reprezentat ”cheltuieli sustenabile”. Şeful Guvernului susţine că investiţii mari care s-ar fi putut face, spre exemplu, în infrastructura de transport, ”nu se văd”, nu există tocmai din cauza banilor luaţi cu împrumut, iar în acest context Bolojan reafirmă că ţara trebuie să scadă deficitul bugetar, subliniind că, în caz contrar, riscă blocarea fondurilor europene.
”Suntem, într-adevăr, în această procedură de deficit excesiv, pe care, dacă nu o corectăm, deci dacă nu ne scădem deficitul, sancţiunea maximă pe care Comisia Europeană ar putea-o adopta este suspendarea fondurilor europene. Şi tot ceea ce am făcut în luna iulie a fost pentru a evita posibila suspendare care se vedea foarte posibilă în şedinţa din luna iulie. Am luat aceste măsuri, trebuie să ne ţinem de ele, trebuie să fim serioşi, trebuie să fim responsabili şi, dacă respectăm nu ceea ce ne-a impus Comisia Europeană, ci ceea ce ne-am angajat noi, în interesul nostru, nu facem decât să ne ducem în situaţia în care ieşim din această zonă de deficit excesiv, dar asta ce înseamnă pentru noi? Asta înseamnă că atunci când ne angajăm la un anumit deficit, să-l şi respectăm. Vă rog să vă gândiţi că, dacă începe anul cu 7%, ajunge la jumătatea anului la 7,7%, vă puteţi imaginea că în aceste condiţii nu eşti perceput ca o ţară care îşi urmăreşte indicatorii. Deci noi ce trebuie să facem este ca, atunci când ne setăm nişte lucruri, să ne setăm lucruri pe care le putem îndeplini, să fim perseverenţi, să le urmărim, să respectăm aceste ţinte pe care ni le stabilim, este singura formulă”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat, vineri, pentru Europa Liberă România.
Premierul a explicat că ţara trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv, pentru a-şi recâştiga credibilitatea, pentru a-şi ridica gradul de încredere, ca ţară, pe pieţele externe, în aşa fel încât dobânzile pe care acestea le percep la împrumuturi să scadă.
”Trebuie să ai capacitatea de a-ţi finanţa deficitul, România are, încă, această capacitate, ceea ce trebuie să facă este să scadă cheltuielile financiare. Să ne gândim foarte bine: dintr-un deficit de 6%, 6,5%, cât ar putea să fie anul viitor, vă rog să vă gândiţi că jumătate înseamnă dobânzi şi oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă aceste dobânzi. 11-12 miliarde de euro înseamnă valoarea autostrăzii din Bucureşti până înspre Iaşi. Drumul expres Arad-Oradea, care este proiectat acum, înseamnă 2 miliarde de euro. Deci, aceste investiţii, practic, nu se văd, ele ar putut să fie mult mai multe realizate dacă noi nu am fi luat bani cu împrumuturi foarte mari şi dacă aceşti bani care i-am cu împrumut i-am fi direcţionat mai bine. Pentru că trebuie să recunoaştem, o parte din aceste împrumuturi au fost direcţionate către investiţii pentru a cofinanţa proiecte europene, dar o parte s-au dus şi pe cheltuieli care nu au fost sustenabile. Şi aceste lucruri trebuie să le corectăm”, a subliniat premierul.
Ilie Bolojan anunţă că săptămâna viitoare va începe procedura de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare care vizează administraţia locală şi centrală/ Măsurile, aplicate gradual şi fără excepţii
Prim-ministrul Ilie Bolojan anunţă că săptămâna viitoare va fi făcut public al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, cel care vizează administraţia locală şi centrală, unde se vor face reduceri de personal şi de cheltuieli. Actul normativ va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. În ceea ce priveşte administraţia locală, reducerile de personal se vor face gradual.
”De săptămâna viitoare, începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală, înseamnă că mai luăm încă un set de măsuri, în aşa fel încât, anul viitor, să scădem cu cel puţin două puncte procentuale acest deficit, să ne însănătoşim, practic, balanţa comercială, ca şi efect secundar, să ne luăm banii europeni ca să ne putem finanţa investiţiile, gândiţi-vă că jumătate din investiţiile României sunt asigurate din banii europeni. Dacă noi nu avem aceşti bani europeni, nu mai avem capacitatea să terminăm autostrăzi, linii de cale ferate, spitale şi aşa mai departe. Şi asta este un lucru important”, a anunţat Ilie Bolojan, vineri, într-un interviu pentru Europa Liberă România.
Şeful Guvernului a subliniat că reducerea cheltuielilor se va face concomitent în administraţia şi locală şi în cea centrală.
”În acelaşi timp trebuie făcută, pe de-o parte, timpul ne presează şi am spus că, cu cât le ai mai repede, cu atâta efectele se văd mai repede. Avem un acord în coaliţie pe această temă. Când ai patru partide, nu este foarte simplu să ajungi la nişte acorduri. Şi în ultima întâlnire pe care am avut-o, am găsit o formulă în aşa fel încât, pe de-o parte, să şi facem ceva cu adevărat, dar să şi găsim o perioadă de tranziţie de un an de zile, timp în care în 2026 va funcţiona o reducere care poate fi făcută în două ipoteze de lucru, dar din 1 ianuarie 2027 se intră la ipoteza de bază, care înseamnă un calcul corect al structurii de personal în administraţia locală, în funcţie de numărul de locuitori”, a explicat Bolojan.
El a explicat că plecările din sistem se vor face gradual, iar în cazul administraţiei centrale va fi nevoie de adoptarea unor acte normative subsecvente pentru punerea în aplicare a măsurilor.
”În mod normal, aceste efecte ar însemna că, per global, 10% din personalul din administraţia locală ar trebui să plece. De la 1 ianuarie se aplică aceste proceduri, dar nu poţi să faci reducere de pe o zi pe alta. Va fi nevoie probabil de un trimestru ca să derulezi toate procedurile, pentru că partea de reduceri nu se face simplu. Asta în local. În cea centrală, după ce s-ar adopta această lege, am fi în situaţia în care fiecare minister, fiecare autoritate, prin acte subsecvente, deci prin hotărâri de guvern, prin ordonanţe de urgenţă, vine şi-şi corectează lucrurile, pentru că într-un fel se fac reducerile de cheltuieli într-un domeniu în care ai o legislaţie, nu ştiu, Ministerul de Interne, altă situaţie este în Sănătate, altă situaţie este la autoritate centrală sau la minister. Lucrurile sunt diferite, dar se creează cadrul necesar. Din punctul meu de vedere, toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort. Aici nu e vorba de a face excepţii, ci aici este vorba că în acest efort colectiv, fiecare trebuie să participe, de la Parlamentul României şi până la omul care lucrează în administraţie în cea mai mică comună”, a spus prim-ministrul.
El este de părere că al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare care va fi adoptat ar trebui să treacă de filtrul Curţii Constituţionale a României, argumentând că Guvernul a căutat să respecte toate aspectele care ţin de constituţionalitate. Viitorul act normativ va stabili că numărului de angajaţi în administraţia locală va fi calculat după o formulă care ţine de numărul de locuitori, iar acolo unde personal este în plus, se va impune reducerea de personal sau a cheltuielilor de personal.
Premierul a explicat că, în administraţia centrală, se va face o reducere cu aproximativ 10% a fondului de salarii şi se va opera ”transfer de competenţe către administraţia publică locală”.
”Acest pachet nu înseamnă doar reducere, înseamnă o schimbare a filosofiei în administraţie. Administraţia nu mai este doar o sursă de cereri către bugetul de stat, nu este doar o entitate în care îi faci transferuri de bani pe care nu îi mai ai, ci este un factor de dezvoltare, un factor de responsabilitate pentru acele comunităţi”, a explicat Ilie Bolojan.
Şeful Guvernului a răspuns şi eventualelor critici din partea celor din administraţia locală care vor spune că, pe lângă reducerile de personal, vor fi nevoiţi să îndeplinească şi atribuţii suplimentare.
”Li se dau competenţe în plus. Ascultaţi-mă, am fost 20 de ani pe funcţie publică în administraţia locală şi pentru fiecare dintre noi faptele vorbesc. Şi mie nu poate să îmi spună nimeni din administraţie ceea ce nu se poate face dacă în multe locuri din România primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, oameni serioşi, indiferent de partidul politic, au făcut ceea ce li se cere şi celor care nu au făcut ceea ce trebuie”, a subliniat premierul.
Bolojan: Este pentru prima dată, în luna octombrie, când faţă de luna octombrie a anului trecut cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%
Premierul Ilie Bolojan admite că în prima jumătate a acestui an cheltuielile pentru plata salariilor în sectorul public au crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, însă anunţă că ”pentru prima dată”, în luna octombrie a anului 2025, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5 procente faţă de luna octombrie a anului 2024.
”Cheltuielile publice au crescut până în vară, aşa este, de exemplu, cheltuielile cu salariile au crescut cu aproximativ 10% pe primul semestru faţă de semestrul întâi de anul trecut. Dar este pentru prima dată, în luna octombrie, când faţă de luna octombrie a anului trecut cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, pentru Europa Liberă România.
Reducerea este, pentru luna trecută comparativ cu octombrie anul trecut, de aproximativ jumătate de miliard de lei, conform datelor prezentate de premier.
”Deci, în luna octombrie au intrat în vigoare toate măsurile pe care le-am luat în iulie şi faţă de 14 miliarde, cât reprezintă aproximativ cheltuielile lunare, 14,2 miliarde, cred că suntem la 13,7 miliarde. Deci pentru prima dată, datorită acestor măsuri, ne scad cheltuielile de funcţionare. Asta trebuie să facem”, a adăugat prim-ministrul.
Bolojan: Dată fiind pulverizarea politică, niciun partid nu poate să facă lucrurile de unul singur, dar fiecare poate să blocheze. Nu poţi să faci reforme şi să fii în permanenţă cu ochii pe sondaje şi să vii cu un concurs de frumuseţe politică
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, afirmă că, având în vedere numărul mare al formaţiunilor care fac parte din coaliţia de guvernare, niciunul nu poate lua decizii singur, însă fiecare poate crea blocaje. ”Nu poţi să faci reforme şi, în acelaşi timp, să fii în permanenţă cu ochii pe sondajele de opinie şi să vii cu un concurs de frumuseţe politică”, spune Bolojan, în acest context.
Ilie Bolojan a fost întrebat, într-un interviu acordat, vineri, pentru Europa Liberă România, dacă, din relaţia pe care o are cu liderii PSD, crede că aceştia vor să continue în actuala formulă de guvernare până în anul 2027, când potrivit protocolului, PSD ar prelua funcţia de prim-ministru.
”Din relaţiile cu toţi liderii politici, înţeleg că fiecare suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă în ţara asta. Dată fiind pulverizarea politică, niciun partid nu poate să facă lucrurile de unul singur, dar fiecare partid poate să blocheze lucrurile. Asta e cea mai proastă situaţie. Nu este uşor să iei decizii între patru partide plus grupul minorităţilor, trebuie să găseşti masa critică şi v-am dat un exemplu de decizie care nu este perfectă, dar este una care a făcut masa critică pentru ca pachetul pe administraţie să treacă. Asta trebuie să facem. Ceea ce calculează fiecare lider politic este problema lui. Nu poţi să faci reforme şi, în acelaşi timp, să fii în permanenţă cu ochii pe sondajele de opinie şi să vii cu un concurs de frumuseţe politică. Trebuie să lucrezi responsabil că, într-adevăr, atunci cât îţi închei mandatul de o lună, de o zi, de şase luni de zile, să ştii că poţi să mergi pe stradă cu fruntea sus. Bun, nu o să ne laude toată lumea, dar să nu ne înjure toată lumea”, a răspuns Ilie Bolojan.
Şeful Guvernului a afirmat că va rămâne în funcţie cât timp va avea susţinerea coaliţiei şi cât timp va putea implementa ceea ce şi-a propus.
”Voi fi pe această funcţie cât timp voi putea să fac ceva, pentru că, dacă stai pe o funcţie şi nu poţi să faci ceea ce trebuie, nu are rost să mai stai pe acolo, şi stai pe o funcţie cât timp ai o coaliţie în spate care susţine acest lucru. Aici e vorba de o realitate pe care nu o putem nega, avem astăzi o coaliţie care este dată de o aritmetică parlamentară. Nu întotdeauna într-o coaliţie, indiferent ce partide sunt, lucrezi cu cine ai cele mai mari afinităţi, dar în momentul în care trebuie să ţii stabilitatea unei ţări, înseamnă că trebuie să lucrezi responsabil, să creezi o masă critică şi asta trebuie să facem în perioada următoare, indiferent cât stai pe un post sau altul”, a mai declarat prim-ministrul.
Bolojan: Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face nicăieri decât cu o anumită umbrelă de protecţie din instituţiile statului care trebuie să combată evaziunea. Umbrela nu e politică. Umbrela este de tip economic
Premierul Ilie Bolojan susţine că instituţiile statului trebuie să admită că evaziunea fiscală la nivel larg este posibilă, indiferent de ţară, doar dacă există ”o umbrelă de protecţie a evazioniştilor”. El spune că această umbrela nu este politică, ci este una de tip economic, care există fie pentru că unii funcţionari au câştiguri personale, fie pentru că alţii sunt indolenţi şi nu îşi fac datoria.
”Este evident că dacă în aceşti ani am avut o evaziune importantă, şi se vede asta din diferenţa dintre ceea ce ar fi trebuit să se încaseze şi cât s-a încasat, pur şi simplu se poate discuta de modul de calcul, de cheltuielile dintr-o gospodărie sau alta, dar oricum am lua-o, în mod cert avem o diferenţă foarte mare pe care nu o încasăm. Şi trebuie să recunoaştem că evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face nicăieri decât cu o anumită umbrelă de protecţie din instituţiile statului care trebuie să combată evaziunea. Nu există aşa ceva! Umbrela nu e politică. Umbrela este de tip economic. Cei care le asigură protecţia probabil că au avut ceva de câştigat într-o formă sau alta sau nu şi-au făcut datoria din comoditate, din incompetenţă, din indolenţă. Sunt tot felul de cauze, nu există doar o singură cauză, situaţiile sunt diferite”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la Europa Liberă România.
Prim-ministrul a subliniat că, pentru ca banii să fie încasaţi la buget, este nevoie de legi bune, clare, ”care să nu mai permită evaziunea legală, optimizarea peste măsură” şi este nevoie de oameni şi de mecanisme care să pun în practică aceste legi, ”cu fermitate”.
În privinţa legislaţiei, premierul a arătat că speră că săptămâna viitoare pachetul fiscal – care a fost suspendat parţial printr-o decizie a Curţii Constituţionale de a anula un articol – să fie reluat, apoi prin Parlament cât mai repede posibil pentru a deveni operaţional.
Despre resursa umană, Ilie Bolojan a susţinut că ANAF trebuie să încheie nu doar procesul de digitalizare care va elimina ”subiectivismul, incompetenţa sau corupţia” atunci când se fac controale, ci are nevoie şi de angajaţi şi de conducători care să pună în mod corect legea în practică.
”E foarte important ca ANAF să îşi facă o reformă în interior, să pună presiune pe oameni, să facă mobilitate pe funcţie. Eu nu cred în oameni care stau pe funcţie de 10 ani de zile, lucrurile merg prost şi trebuie menţinut pentru stabilitate, în continuare, acolo. Deci trebuie un pachet de măsuri pe care sper că Ministerul de Finanţe şi ANAF-ul, care au toată competenţa să facă acest lucru şi toată libertatea şi bineînţeles responsabilitatea, trebuie să corecteze lucrurile în lunile următoare”, a adăugat el.
Ilie Bolojan: Dacă nu adoptăm până la jumătatea lui decembrie pachetele pe care se bazează un buget predictibil, există riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al ţintelor deficitului
Premierul Ilie Bolojan anunţă că în următoarele două săptămâni Guvernul va începe dezbaterile privind bugetul pe anul viitor. Prim-ministrul atrage atenţia asupra faptului că, dacă pachetele legislative care aduc modificări fiscale nu vor fi adoptate înainte de adoptarea legii bugetului, ”există din păcate riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al ţintelor deficitului bugetar”.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, vineri, că în următoarele două săptămâni va începe discuţia privind bugetul de stat pe anul viitor.
”Trebuie să spunem deschis: bugetul va fi promovat în momentul în care pachetele pe care se bazează un buget predictibil vor fi adoptate şi dacă nu le adoptăm, cel mai târziu, până la jumătatea lunii decembrie, există din păcate riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al ţintelor deficitului bugetar. Şi nu ne putem permite asta ca ţară şi voi insista în perioada imediat următoare să punem în practică toate proiectele care, pe de-o parte, setează bugetul sănătos, respectăm jaloanele, ne încasăm fondurile europene şi creăm condiţii pentru ca de anul viitor să reluăm o creştere economică sănătoasă, cu o economie pusă pe baze corecte, cu legi bune şi cu o altă atitudine”, a afirmat el, într-un interviu acordat Europa Liberă România.
Bolojan afirmă că la alegerile pentru Primăria Bucureşti ”va fi o competiţie dură, fiecare vot va conta”: Uneori cetăţenii noştri au dovedit că au o înţelepciune mai mare decât leadershipul politic
Premierul Ilie Bolojan este de părere că la alegerile parţiale din acest an competiţia pentru funcţia de primar general al Capitalei va fi una strânsă. El spune că are încredere în votul bucureştenilor, care au dovedit de-a lungul timpului că ”au o înţelepciune mai mare decât leadershipul politic”.
”Va fi o competiţie dură, va fi o competiţie strânsă, fiecare vot va conta, se pare că datorită sistemului de vot din primul tur alegerile vor putea fi câştigate cu un număr de voturi care la un tur doi ar părea nesemnificativ”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, la Europa Liberă România, referindu-se la alegerile parţiale pentru Primăria Bucureşti.
Preşedintele PNL a spus că nominalizarea lui Ciprian Ciucu drept candidat pentru funcţia de primar general al Capitalei reprezintă forma de respect a partidului faţă de bucureşteni, având în vedere realizările acestuia ca edil de sector.
”Cu toată presiunea administrativă care vine din funcţiile pe care le ocup, planul de reformă a unui partid, respectul pentru cetăţeni, înseamnă şi oamenii pe care îi propui pentru anumite funcţii atunci când partidul are această oportunitate. Şi în semn de respect pentru bucureşteni, l-am propus pe cel mai bun om pe care PNL îl putea trimite în această competiţie pentru una dintre cele mai dificile funcţii de România, pentru că Bucureştiul are datorii mari, nu-i uşor să ţii sistemele de termoficare cu datorii istorice în funcţiune, are probleme mari de infrastructură, are probleme mari de colaborare, de bună organizare. Şi colegul meu Ciprian Ciucu, care candidează, a dovedit în Sectorul 6 că poate schimba faţa multor locuri”, a afirmat Ilie Bolojan.
În condiţiile în care candidatul liberal nu se situează pe primul loc în sondajele de opinie, liderul PNL a menţiont că priveşte cu rezervă cu sondajele care apar, invocând cercetările sociologice realizate înainte de alegerile prezidenţiale de anul trecut şi care au fost ”invalidate total de realitate”.
”Eu am încredere în votul bucureştenilor. Ce au făcut de fiecare dată? Analizând candidaţii, văzând cine are şanse şi cine nu are şanse, atunci când s-au apropiat de ziua alegerilor, o parte importantă dintre ei au luat decizia raţională, votul util. Sunt convins că bucureştenii, analizând cum arată lucrurile, vorbind cu colegii, cu aparţinătorii, cu vecinii de scară şi aşa mai departe pe blocuri, vor lua o decizie corectă. (…) Am mai spus, uneori cetăţenii noştri au dovedit că au o înţelepciune mai mare decât leadershipul politic. Vă rog să vă gândiţi numai la ultimele 3-4-5 cicluri electorale ceea ce s-a întâmplat”, a spus Bolojan.
Bolojan: Le-am creat nişte aşteptări cetăţenilor, lumea politică, uneori, că dacă ne votează pe noi totul va fi gratis şi nelimitat. Nu mai putem face acest lucru
Premierul Ilie Bolojan constată că politicienii au transmis cetăţenilor mesaje în baza cărora aceştia au nişte aşteptări, cum ar fi aceea că ”totul va fi gratis şi nelimitat”. ”Nu mai putem face acest lucru”, atrage atenţia Bolojan, adăugând că responsabilitatea sa este să spună oamenilor ”lucrurile aşa cum sunt”.
Ilie Bolojan a susţinut că politicienii au datoria de a le spune cetăţenilor români realitatea şi nu de a le crea aşteptări nerealiste.
”Le-am creat (cetăţenilor – n.r.) nişte aşteptări, lumea politică, uneori că dacă ne votează pe noi totul va fi gratis şi nelimitat, le-am spus că vom face proiecte, dar pentru care nu avem bani, semnăm contracte de finanţare pentru care nu există sursa din care să le plăteşti, amanetăm viitorul. Nu mai putem face acest lucru şi eu cât sunt pe această funcţie am responsabilitatea să le spun oamenilor lucrurile aşa cum sunt şi oamenii vor aprecia dacă este bine, dacă este rău şi dacă le spun că facem ceva, să căutăm să facem acest lucru”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, într-un interviu la Europa Liberă România.
El a dat exemple de măsuri care au fost criticate, arătând că decizii luate de Guvern, care aparent au redus unele beneficii, sunt aplicate în alte state de mult timp.
”A fost discuţia legată de norma didactică, dar dacă în alte ţări europene, cum este Germania, se predau 24 de ore pe săptămână, înseamnă că şi România, într-o situaţie dificilă în care este ţara asta, se pot preda 20 de ore pe săptămână şi nu 16 sau 18. Adică trebuie să fim foarte realişti. Gândiţi-vă că într-o ţară cum este Germania, unde concediul de maternitate este de un an de zile, unde indemnizaţia pe care o primeşti este de 65%, asta este regula într-o ţară ca Germania, înseamnă că şi în România, unde concediul de maternitate este de doi ani de zile şi indemnizaţia, cu măsura de corecţie de 10%, este de 75%, înseamnă că este o măsură pe care o poate duce această ţară”, a arătat prim-ministrul.
Bolojan: Instituţiile cu atribuţii în combaterea dezinformării trebuie să primească fonduri pentru softuri, dar nu trebuie uitat că dezinformările vin pe un teren fertil, pe fondul neîncrederii în autorităţi
Premierul Ilie Bolojan afirmă că este nevoie de alocarea de fonduri pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), pentru ca instituţia să poată monitoriza în mod eficient acţiunile de dezinformare din radio, televiziuni, dar şi din mediul online. Primul ministru a ţinut să sublinieze, în acest context, că dincolo de combaterea dezinformării, este mai important ca autorităţile de se bucure de încrederea cetăţenilor, Bolojan arătând că „războiul hibrid are şanse dacă încrederea în conducerea ţării, în guvernări, în direcţia în care se mişcă ţara este foarte scăzută”.
„CNA trebuie să primească bani pentru că una din problemele pe care noi le avem este să ţinem pasul cu ce se întâmplă. Trebuie să recunoaştem că sunt mai multe aspecte care trebuie corectate, unele sunt aspecte procedurale, să se stabilească responsabilităţi clare, fiecare instituţie ceea ce face. Şi doi: cei care au menirea prin lege să supravegheze ceea ce se publică, să aibă instrumentele necesare. Gândiţi-vă, de exemplu, că CNA-ul, în general se concentra pe ceea ce emiteau radio-urile sau televiziunile şi mult mai puţin pe online. Or aici, dacă nu ai softuri specializate care să detecteze ceea ce se întâmplă în online… CNA-ul supraveghează şi ANCOM-ul sancţionează ultimativ. ANCOM-ul are posibilităţi tehnice şi are fonduri prin care poate să facă acest lucru şi nu e o problemă de fonduri, e o problemă de decizie, de organizare şi de asumare a răspunderii. Dar trebuie să se doteze aceste instituţii cu aceste softuri”, a afirmat Ilie Bolojan vineri după amiază, la Europa Liberă România.
Primul ministru a menţionat că, dincolo problema privind alocarea de fonduri pentru combaterea dezinformării, este mai important ca autorităţile să se bucure de încrederea cetăţenilor, pentru că dezinformarea are succes în comunităţile în care oamenii nu au încredere în care îi guvernează.
„Trebuie să nu fugim de asta. Întotdeauna războiul hibrid are şanse dacă încrederea în conducerea ţării, în guvernări, în direcţia în care se mişcă ţara este foarte scăzută. Deci toate dezinformările vin pe un teren fertil. Ceea ce trebuie să facem noi pe fond este să recâştigăm încrederea oamenilor şi asta nu putem recâştiga de pe zi pe alta. Trebuie să putem genera schimbări pe care oamenii le văd, ceea ce nu e uşor într-o coaliţie de patru partide pentru că trebuie să faci masă critică ca să poţi lua decizii şi lucrurile se lungesc şi apare oboseala, cetăţeanul nu mai crede nimic. Trebuie să luăm decizii corecte, trebuie să corectăm nedreptăţi, trebuie să organizăm concursuri corecte, să dăm şanse tinerilor, să stabilim reguli bune. Asta trebuie făcut zi de zi şi oamenii când văd că lucrurile se întâmplă într-o direcţie bună nu mai cred toate bazaconiile care se spun şi asta e o problemă de fond”, a adăugat Ilie Bolojan.
Bolojan anunţă un buget mai mare pentru apărare, anul viitor: Nu va fi mult mai mare, pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat
Premierul Ilie Bolojan anunţă că bugetul pentru anul viitor va prevedea o sumă mai mare pentru domeniul apărării decât cea alocată în acest an. Premierul anunţă, totodată, că în mai puţin de două săptămâni va fi supus aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării planul pe care România îl va propune autorităţilor Uniunii Europene în cadrul programului SAFE, care vizează întărirea capacităţii militare a Uniunii Europene.
„Apărarea, conform angajamentelor pe care şi le-a luat România, va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu mult mai mare pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat şi vom creşte acest buget”, a anunţat Ilie Bolojan vineri după amiază, la Europa Liberă România.
Acesta a anunţat că Guvenrul şi-a propus ca în 24 noiembrie să obţină avizul CSAT pentru programul pe care România îl va propune în cadrul programului SAFE.
„Ne propunem ca de luni într-o săptămână, pe data de 24, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să avem aprobarea pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană, în aşa fel încât la finalul anului şi la începutul anului viitor să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară să avem un program cu furnizori identificaţi explicit şi cu împărţirea cât se poate de clară pe componente”, a mai afirmat primul ministru.
Acesta a explicat că autorităţile române şi-au propus ca mai mult de jumătate din echipamentele militare pe care le vor cumpăra să fie produse „într-o manieră directă sau indirectă” în România, după cum şi-au propus să facă prin investiţii în sectorul de apărare şi să folosească o parte din banii accesaţi prin programul SAFE către componenta de infrastructură de mobilitate civil-militară, inclusiv prin finanţarea capetelor autostrăzii Moldovei.
Ilie Bolojan a fost întrebat cum poate accesa România banii pentru echipament militar, în condiţiile în care compania ROMARM, actor cheie în industria de apărare, face obiectul unor plângeri penale depuse chiar de către ministrul Economiei, Radu Miruţă, care reclamă nereguli la vârful ROMARM.
„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, la nivel de conduceri, pentru că e nevoie de o colaborare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelaria primului ministru, preşedinţia României şi echipele noastre lucrează în comun cu Statul major, cu Ministerul de Interne, cu toţi cei implicaţi pentru a identifica potenţialii furnizori de armament pentru ceea ce solicită armata noastră, pentru a identifica ţările partenere cu care trebuie să facem achiziţii în comun, de asemenea inclusiv să colaborăm cu Ucraina pe producţia de drone”, a răspuns şeful Guvernului.
Bolojan anunţă că noul proiect privind pensiile magistraţilor va fi prezentat la începutul săptămânii viitoare: Buna-credinţă şi colaborarea loială se vor vedea şi din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului
Premierul Ilie Bolojan anunţă că noul proiect privind pensiile magistraţilor, elaborat după ce Curtea Constituţională a respins forma iniţială propusă de Guvern, va fi prezentat la începutul săptămânii viitoare. ”Trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp în aşa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviinţă. Şi buna-credinţă şi colaborarea loială se vor vedea şi din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect”, spune şeful Executivului.
”Săptămâna viitoare vom repune proiectul. În prima parte a săptămânii trebuie să facem asta, ca să existe o perioadă rezonabilă de timp în aşa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviinţă. Şi buna-credinţă şi colaborarea loială se vor vedea şi din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în aşa fel încât să îndeplinim condiţiile ca în termenul cel mai scurt posibil, rezonabil, să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta până pe data de 28 nu mai avem probleme legate de pierderea banilor (din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n.r.), cel puţin în totalitate. Poţi să ai anumite penalizări, la fel se întâmplă şi cu celelalte jaloane şi asta trebuie să facem”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-un interviu pentru Europa Liberă România.
Întrebat dacă în viitorul proiect pe care Guvernul îl va propune spre adoptare se va menţine, pentru pensiile magistraţilor, pragul de 70% din salariu, prim-ministrul a răspuns: ”La începutul săptămânii viitoare vom tranşa toate detaliile acestui proiect şi după ce va fi o decizie a coaliţiei îl vom anunţa”, subliniind că, în opinia sa, decizia privind viitoarele propuneri formulate de Executiv trebuie luată până marţi.
Ilie Bolojan a afirmat, referindu-se la reforma privind pensiile magistraţilor, că, dacă aceasta ar fi depins exclusiv de Guvern, ea ar fi fost realizată până acum.
”Gândiţi-vă că ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională, ceea ce se întâmplă în zona pensiilor de magistraţi nu depinde exclusiv de Guvern. Dacă depindea exclusiv de Guvern, am fi închis jalonul de mult, cu propunerea pe care am făcut-o ca pensiile să fie aduse la o valoare rezonabilă, am spus de 70% din ultimul salariu net şi de asemenea să existe o perioadă de 10 ani de tranziţie între prevederile actuale care le permit să iasă la pensie la 48 de ani, de exemplu, şi perioada în care ieşi la pensie în mod obligatoriu la 65 de ani, eventual dacă vrei să ieşi ceva mai repede, cu 7 ani de zile, ai nişte penalizări. Ceea ce am propus, consider că a fost un proiect care este just, este corect, este respectuos faţă de magistraţi, faţă de ceea ce se întâmplă în Europa şi în România”, a mai declarat prim-ministrul.
