„Compararea impactului pandemiei de Covid-19 între țări este dificilă. Unul dintre motive este că cifrele oficiale despre decesele legate de virus pot fi nesigure (modelul nostru privind excesul de decese încearcă să corecteze acest lucru). Un altul este că ratele privitoare la mortalitate diferă în funcție de vârstă: bătrânii sunt mai predispuși să moară din cauza bolii decât tinerii. Deci, efectul virusului asupra unei țări depinde nu numai de rata mortalității în fiecare grupă de vârstă, ci și de structura de vârstă a populației sale”, notează The Economist.
<< O modalitate simplă de a explica acest lucru este de a privi la speranța de viață, numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să îi trăiască. Pentru a evalua ce daune a făcut virusul, pe acest palier, o echipă de cercetători din Marea Britanie, Danemarca și Germania a comparat speranța de viață în 28 de țări și Irlanda de Nord înainte și după începerea pandemiei.
Speranța de viață la naștere a scăzut în toate țările, cu excepția a două, studiate între 2019 și 2020. A crescut numai în Danemarca și Norvegia și pentru femeile din Finlanda. America, țară care a raportat cel mai mare număr de morți din cauza covid-19 din lume, s-a descurcat cel mai rău, speranța de viață a bărbaților, la naștere, scăzând cu mai mult de doi ani. Dar în multe alte țări, inclusiv Italia, Polonia și Spania, a fost șters din durata de viață așteptată mai mult de un an.
Demografii sunt obișnuiți să vadă o creștere constantă a speranței de viață, în timp: în secolul al XX-lea, durata vieții în Marea Britanie a crescut cu aproximativ trei ani în fiecare deceniu. Datele din 2020 reduc această tendință. Speranța de viață la naștere, anul trecut, a scăzut sub nivelurile din 2015 pentru femeile din mai mult de jumătate din țările studiate și pentru bărbații din mai mult de o treime. Pentru multe țări din Europa de Vest, precum Belgia și Spania, scăderea a fost cea mai mare într-un singur an de la al doilea război mondial. >>
