Continentul se încălzește mai repede decât oricare altul, notează The Economist.
<< În dimineața zilei de 24 iunie, Biblioteca Shaw de la London School of Economics trebuia să fie plină de oameni care discutau despre efectele schimbărilor climatice, în cadrul Săptămânii de Acțiune Climatică de la Londra. Nu a fost să fie. Serviciul meteorologic britanic, Met Office, emisese, doar pentru a doua oară, o avertizare de nivel „roșu” privind temperaturi suficient de ridicate încât să reprezinte un risc chiar și pentru persoanele sănătoase și în formă. Organizatorii au decis că nu pot continua reuniunea, al cărei subiect era „Căldura extremă: îmbunătățirea guvernării și consolidarea acțiunii”.
Din punct de vedere calitativ, valul de căldură european care a început pe 18 iunie nu este neobișnuit. O configurație de presiune atmosferică joasă în formă de potcoavă — așa-numitul blocaj omega (omega block) — menține o zonă de înaltă presiune deasupra părții vestice a continentului. Aerul de la suprafață din această regiune de înaltă presiune a venit dinspre sud-est, și nu dinspre Atlantic, astfel că era deja relativ cald. Presiunea ridicată de la altitudine l-a împiedicat să-și piardă căldura prin convecție, procesul care generează norii. Lipsa norilor a permis Soarelui să încălzească și mai mult atmosfera. Temperaturile au crescut.
Din punct de vedere cantitativ, însă, situația a fost cu totul diferită. Temperaturi de peste 40°C (104°F) au fost înregistrate în mari părți din Franța și Spania; nici în Marea Britanie nu era exclusă atingerea acestui prag, deși acesta fusese depășit o singură dată până atunci. Pe 24 iunie, Franța a înregistrat cea mai fierbinte zi din istoria sa, iar 58 de departamente administrative s-au aflat sub cod roșu. Același lucru s-a întâmplat în 16 orașe din Italia. Recordul absolut de temperatură al Germaniei ar putea fi depășit până pe 28 iunie. În întreaga Europă, sunt închise școli, sunt anulate trenuri, iar rețelele electrice funcționează sub o presiune tot mai mare.
Ce face ca un tipar meteorologic obișnuit să ducă la o căldură excepțională? Răspunsul evident — schimbările climatice provocate de gazele cu efect de seră — este și cel corect. O evaluare rapidă realizată de ClimaMeter, un consorțiu de cercetători coordonat de Institutul Pierre-Simon Laplace din Franța, sugerează că schimbările climatice au făcut acest val de căldură cu 2°C până la 4°C mai sever decât ar fi fost în aceleași condiții în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Discuțiile despre încălzirea globală tind să sublinieze efectele asupra țărilor sărace și cu venituri medii din regiunile cu latitudini joase. Este firesc. Fenomenele extreme de acolo sunt mai severe, iar oamenii au la dispoziție mai puține — sau chiar niciun fel de — resurse pentru a se adapta. Valurile de căldură recente din Asia au fost cumplite. Însă regiunile aflate la latitudini mai mari se încălzesc mai rapid. Temperatura Europei crește cu aproximativ 0,56°C pe deceniu, adică de două ori mai repede decât media globală și mai rapid decât pe orice alt continent.
Acest lucru se datorează în principal unui principiu de bază al schimbărilor climatice. În condiții egale, încălzirea este mai puternică la poli decât la tropice, parțial pentru că, pe măsură ce planeta se încălzește, regiunile polare pierd gheață, care reflectă lumina solară. Centrul geografic al Europei, aflat în apropiere de Vilnius, la aproximativ 55°N, este mai aproape de un pol decât cel al oricărui alt continent locuit. Relevant este și aerul mai curat din Europa, care permite ca mai multă radiație solară să încălzească suprafața. Poluarea aerului scade în multe regiuni, dar în Europa acest declin durează de mai multă vreme și a avansat mai mult decât în majoritatea altor zone.
Schimbările climatice ar putea influența și frecvența blocajelor de tip „omega”. Totuși, Friederike Otto, climatolog la Imperial College London, subliniază că mai important decât eventualele modificări ale frecvenței acestor tipare este impactul pe care acestea îl au acum. „Valurile de căldură devin mai frecvente, mai severe… și mai de durată”, spune Will Lang, de la Met Office.
Impactul asupra sănătății va fi sever. În timpul valurilor de căldură din 2003 au existat peste 70.000 de decese cauzate de căldură în 16 țări europene. În 2022 — când a fost, la acel moment, cea mai fierbinte vară înregistrată în Europa — au fost peste 60.000 de decese în 35 de țări. În 2023, deși nu la fel de cald, estimările au fost puțin sub 50.000. Europa a devenit mai bună în protejarea populației: un studiu realizat în 2024 de Elisa Gallo șicolegii săi de la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona estimează că, fără aceste măsuri de adaptare, numărul deceselor din 2023 ar fi fost în jur de 90.000, iar rata mortalității în rândul persoanelor de peste 80 de ani ar fi fost de două ori mai mare decât a fost în realitate. Totuși, Europa va trebui să facă mai mult dacă vrea să reducă riscurile asociate unui climat în continuă deteriorare, iar nu doar să țină pasul cu acestea. >>
Venezuela, devastată de două cutremure consecutive de peste 7 grade
