Într-o economie puternică, presiunea prețurilor poate persista pentru o perioadă îndelungată, notează The Economist.
<< În timp ce inflația s-a temperat aproape peste tot, în Rusia ea se intensifică. Prețurile de consum au crescut cu 9,5% în decembrie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, fiind deci în creștere față de 8,9% în luna anterioară și cu mult peste ținta de 4% a băncii centrale. În medie, prețurile fructelor și legumelor au crescut cu peste 20% în ultimul an. Într-o țară normală, un nivel atât de ridicat al inflației ar fi nesustenabil. Dar Rusia nu este o țară normală.
Ultimul val de inflație este rezultatul unor factori atât externi, cât și interni. În ultimele luni, pe măsură ce Occidentul a înăsprit sancțiunile, rubla s-a depreciat, crescând costul importurilor. Importatorii ruși care încearcă să furnizeze clienților telefoane americane sau genți italiene trebuie să găsească soluții din ce în ce mai creative, ceea ce le sporește costurile. Există dovezi circumstanțiale că viticultori francezi ocolesc sancțiunile vânzând prin intermediari lipsiți de scrupule din țări precum Austria și Grecia. Chiar și așa, prețul unei sticle de Clos de Tart 2006, un vin de excepție din Burgundia, servit la White Rabbit, cel mai rafinat restaurant din Moscova, a crescut cu aproape 30% de la invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin.
În același timp, recrutarea militară a creat un deficit de forță de muncă, agravat de faptul că mulți ruși au fugit din țară. Rata șomajului, situată în jur de 2% din forța de muncă, este la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. Acest lucru i-a forțat pe angajatori să concureze agresiv pentru lucrători. În 2024, salariile nominale au crescut cu un incredibil 18%, exercitând o presiune suplimentară asupra prețurilor. Guvernul a implementat, de asemenea, un stimul fiscal masiv, crescând cheltuielile pentru apărare, asistență socială și infrastructură. Cererea puternică, afirmă banca centrală, „depășește în continuare capacitatea companiilor de a-și extinde oferta”.
Îîn cadrul aparatului de luare a deciziilor din Rusia e în plină derulare o dispută. Banca centrală – alcătuită din economiști ortodocși – este disperată să tempereze creșterea prețurilor. În 14 februarie, în urma unei reuniuni de politică monetară, e de așteptat să mențină rata dobânzii la 21%, cel mai ridicat nivel din anii 2000. De asemenea, a înăsprit regulile privind creditarea. Însă apropiații lui Putin au alte planuri. Bugetul militar, deja uriaș, continuă să depășească estimările și reprezintă acum aproximativ 7% din PIB. Guvernul cheltuie sume colosale, inclusiv pentru primele de recrutare a soldaților și compensații acordate familiilor celor uciși pe front. În plus, obligă sectorul privat să finanțeze forțele armate, ceea ce echivalează cu o formă de stimul economic.
Este sustenabilă inflația ridicată din Rusia? În mod obișnuit, economiile emergente se confruntă cu trei probleme în astfel de situații. Uneori, inflația ridicată face dificilă plata datoriilor externe, pe măsură ce moneda națională se depreciază. Totuși, Rusia înregistrează un excedent considerabil de cont curent și deține active externe nete solide, ceea ce face ca un astfel de scenariu să fie puțin probabil. Alternativ, inflația galopantă poate duce la creșterea ratelor dobânzilor, ceea ce sporește costurile guvernamentale de rambursare a datoriei. Deși în Rusia dobânzile au crescut semnificativ, nivelul datoriei guvernamentale este scăzut, menținând astfel la un nivel gestionabil costurile cu serviciul datoriei
A treia problemă potențială este cea politică. Oamenii, nemulțumiți de impactul inflației asupra nivelului lor de trai, ar putea cere schimbări. Rămâne o întrebare deschisă dacă liderii autoritari ai Rusiei ar fi dispuși să modifice cursul în fața unor astfel de nemulțumiri. Cu toate acestea, populația pare destul de mulțumită de economie, cel puțin pentru moment. Veniturile gospodăriilor au crescut cu 10% în ultimul an, ajustat la inflație, deoarece plățile guvernamentale și salariile au depășit cu ușurință creșterea costului vieții. Potrivit Centrului Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice, încrederea consumatorilor este aproape de un nivel record, iar plângerile legate de inflație nu sunt mai numeroase decât media pe termen lung. Acest lucru se reflectă în modul în care oamenii își cheltuiesc banii. Conform analizei noastre asupra datelor oficiale, consumul real al gospodăriilor este cu cel puțin 6% mai mare decât era acum un an.
Dacă această încredere poate și să fie una de durată, asta este cu totul altă întrebare. Rușii ar putea ajunge, în cele din urmă, la o limită și să înceapă să se plângă de creșterea prețurilor. Între timp, perspectiva unor negocieri de pace, sugerată de Donald Trump pe 12 februarie, ridică o nouă provocare economică. Rusia produce o cantitate mare de bunuri și servicii, în special arme, de care o economie în timp de pace nu are nevoie. Adaptarea la vremurile de după încheierea războiului ar putea fi, așadar, un proces surprinzător de dificil. Dacă Occidentul nu ridică sancțiunile, perspectivele Rusiei pe termen lung rămân sumbre – indiferent de evoluția inflației. >>
Un avertisment pentru Trump: Europa s-a fript după ce a mizat pe “business as usual” cu Putin
