Clienții băncilor s-au confruntat cu refuzuri sau erori masive în demersurile pentru obținerea scutirii de la plata creditelor pentru rudele mobilizate pe frontul din Ucraina, dezvăluie Kommersant. Potrivit sursei citate, bancherii recunosc problemele, dar nu consideră acest lucru ca fiind o încălcare a legii. Iar avocații spun că lacunele din legislația privind scutirile de la plata creditelor, în cazul celor mobilizați, le permit băncilor să refuze cererile invocând motive formale.
Mobilizarea parțială a afectat în cea mai mare parte angajaților din întreprinderile mici și mijlocii. Convocarea la război a angajaților a fost semnalată de jumătate dintre reprezentanții companiilor mijlocii, arată un studiu PSB, consultat de Izvestia. Campania de mobilizare a mai afectat 29% dintre firmele mici și 11% dintre micro-întreprinderi. În același timp, jumătate dintre organizațiile în care o parte din personal a fost mobilizat nu au de gând să caute înlocuitori și să atribuie slujbele astfel vacante, până la întoarcerea de pe front, iar o treime caută angajați temporari. În domeniul microbusiness-ului, 15% dintre respondenți caută angajați permanenți în locul celor mobilizați. Anterior, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a declarase că, în cadrul mobilizării parţiale, au fost chemaţi 27.000 de antreprenori.
Prețul mediu al unui autoturism nou în Rusia a fost în primele nouă luni ale anului 2022 a fost de 2,29 milioane de ruble, cu 19% mai mare decât la sfârșitul anului 2021, scrie Vedomosti, care citează analiza pe septembrie a agenției Avtostat. Totodată, după declanșarea războiului din Ucraina, structura pieței auto din Rusia s-a modificat astfel că 40% dintre mașinile noi sunt Lada, iar 30% mărci chinezești. Potrivit Asociației Întreprinderilor Europene (AEB), pe cele trei trimestre ale anului 2022, în Rusia vânzările de vehicule comerciale noi și ușoare au scăzut cu 59,8%, atingând 753.450 de unități (date valabile în luna septembrie, raportate de la an la an).
Sondajele de opinie efectuate în această vară arătau că două treimi dintre germani susțin Ucraina în război și condamnă agresiunea rusă, chiar dacă Germania este una dintre țările cele mai afectate de sancțiuni și criza energetică. În toamnă, noi date sociologice indicau că starea de spirit s-a schimbat, astfel încât aproximativ o treime dintre germanii chestionați erau siguri că Rusia fusese „forțată” să atace Ucraina, iar Vladimir Putin luptă nu atât cu Kievul, cât cu „cei din culise”. Experții germani consideră că o astfel de schimbare a opiniei publice este rezultatul propagandei rusești, iar mass-media a început din nou să folosească termenul Putinversteher, asociat cu locuitorii Germaniei. Novaia Gazeta.Europa, a discutat subiectul cu politologul Alexei Iusupov, director de programe pe Rusia, la Fundația Friedrich Ebert. Expertul notează că, în chestiunea Ucraina, principalul obiectiv al Germaniei este menținerea unui nivel de sprijin fără precedent financiar, militar-tehnic, însă vocile Putinversteher – prezente în societate și zona afacerilor – încearcă să mobilizeze opinia publică în direcția „păcii”. Iar acum, spune politologul, asistăm la un paradox: cu cât Ucraina are mai mult succes pe câmpul de luptă, cu atât aceste grupuri cer mai apăsat negocieri, pe motiv că Germania a plătit destul Și, poate, cea mai mare parte a populației va începe să asculte aceste sentimente. Alexei Iusupov mai notează că actuala coaliție de guvernământ de la Berlin a ajuns la putere pe o agendă internă – digitalizare, energie – iar acum este nevoită să se ocupe de apărare, protecție împotriva atacurilor cibernetice, primirea refugiaților ucraineni, costurile cu energia. „În toate aceste nouă luni, țara a fost gestionată în regim de criză, fără o strategie și un plan prealabile. Aceasta este o situație nouă, pentru politica germană. Prin urmare, este posibil ca în curând să existe o cerere pentru un alt tip de cancelar – nu unul calm, precum Angela Merkel, ci unul care poate face față anilor de tulburări”, mai afirmă politologul intervievat de Novaia Gazeta.Europa. În fine, analistul atinge și cealaltă latură sensibilă a dosarului ruso-german. „În mod tradițional, Germania este o țară cu un nivel ridicat de simpatie și chiar o fetișizare a Rusiei. Rădăcinile se găsesc la începutul secolului: admirație pentru romantismul rusesc, [poetul modernist Rainer] Rilke, care umbla în cămașă țărănească. În cultura Germaniei există o anumită imagine romantică a Rusiei. Pe de altă parte, pentru generația mai în vârstă, evenimentele cheie ale vieții sunt legate de URSS și se reflectă pozitiv în memoria lor. De ce Gorbaciov are o imagine atât de bună în Germania, în ciuda faptului că a fost adesea criticat în republicile post-sovietice? Acesta este și un exemplu al faptului că în Germania sunt obișnuite lăudarea URSS și faptul de a fi recunoscător Rusiei pentru rolul său constructiv într-un moment cheie din istoria Germaniei – reunificarea”.
În ciuda unei serii de înfrângeri dureroase pe front și a pierderilor grele ale armatei ruse, Vladimir Putin nu abandonează planurile de a cuceri Kievul. Pentru a-și atinge obiectivul, este gata să lupte câțiva ani, indiferent de pierderi, scrie Vajnîe istorii. Publicația citează în acest sens două surse diferite: una apropiată de Statul Major, a doua de FSB. Potrivit acestora, conducerea militară rusă prezice că până în vara anului viitor, pierderile în rândul mobilizaților ar putea ajunge la aproximativ 100.000 de oameni. „În linii generale, planul este cam așa: deocamdată câștigați timp și stabilizați frontul cu ajutorul mobilizaților. Apoi începe totul din nou, în primăvară”, spune o sursă apropiată FSB. Potrivit acesteia, pierderile masive din rândurile mobilizaților nu ar speria pe nimeni, la Kremlin: „Vor fi înlocuiți cu recruți”.Acest lucru este confirmat de o sursă apropiată Statului Major General, mai scrie Vajnîe istorii: „Acum sarcina este să sigileze și să securizeze linia frontului. Din cauza lipsei de oameni, uneori nu aveam oameni deloc pe a doua linie de apărare. În unele locuri era gol, pela intervale de până la 20 de kilometri. Acum aceste locuri sunt umplute cu oameni mobilizați”. Potrivit sursei, până în primăvara anului viitor, Ministerul Apărării intenționează să antreneze 120.000 de recruți care pot fi trimiși în Ucraina pentru a compensa pierderile din rândul mobilizaților: „Pentru aceasta, el [Putin] nu anulează decretul de mobilizare parțială”.
