La Kremlin se discută ideea de a-i înlocui pe guvernatorii impopulari înainte de alegerile pentru Duma de Stat, programate în septembrie 2026, scrie Meduza. Se speră, în acest fel, o reducere a nemulțumirii rușilor față de majorarea TVA și înăsprirea regimului fiscal pentru întreprinderile mici. În plus, Kremlinul este conștient de faptul că oamenii „s-au săturat de război și așteaptă negocieri”. „Autoritățile locale provoacă de obicei mai multă nemulțumire decât cele federale. Să-ți exprimi nemulțumirea față de președinte este pur și simplu periculos. Pe [miniștrii] federali nu-i cunoaște toată lumea. Dar guvernatorul este mereu la vedere”, spune o sursă. Printre guvernatorii care ar putea fi demiși, surse apropiate Kremlinului îi menționează pe cei din Vologda, Samara, Karelia.
De la 1 septembrie, în grădinițele din Rusia a fost introdus cursul „Convorbiri despre lucruri importante”, notează The Insider. Fiecare a zecea pagină din materialele didactice dedicate acestui curs este consacrată războiului și armatei. Pentru prima dată, propaganda a ajuns până la cei mai mici — anterior, îndoctrinarea ideologică limitându-se la școli și universități. Din 2022, numărul recomandărilor privind activitatea politică cu tineretul destinate cadrelor didactice a crescut semnificativ. Numeroase ghiduri metodologice le cer profesorilor să monitorizeze rețelele sociale, discuțiile și aspectul elevilor, să raporteze rezultatele către serviciile de securitate și să desfășoare activități de prevenție. De la grădinițe și școli până la universități, tinerii ruși sunt învățați cum să perceapă „operațiunea militară specială”, cum să „reacționeze corect” la gândirea diferită și să le raporteze superiorilor orice caz suspect.
Încă din primul an al războiului, în tribunalele ruse și pe teritoriile anexate au loc procese împotriva soldaților și ofițerilor ucraineni. Aceștia sunt torturați, ținuți în condiții insuportabile, fără legătură cu lumea exterioară, iar apoi condamnați la pedepse foarte mari. Însă aceasta nu este totul: potrivit Mediazona, mulți dintre prizonieri sunt judecați a doua oară, iar unii chiar și a treia oară. Publicația a identificat și analizat în detaliu 51 de procese repetate împotriva unor militari din Forțele Armate ale Ucrainei, însă adevărata amploare a acestei practici este, cu siguranță, mult mai mare.
Proiectul de buget pentru 2026 indică faptul că economia de război a lui Putin și-a atins limitele, notează Vajnîe istorii. Bugetul Rusiei din anii de război a fost alcătuit după un principiu simplu, formulat la sfârșitul anului 2023 de ministrul de finanțe Anton Siluanov: „bugetul victoriei”. În fiecare an au fost planificate creșteri de cheltuieli, în primul rând pentru apărare, însă războiul a cerut tot mai mulți bani, solicitările sale nu puteau fi refuzate, cheltuielile au depășit planul. Pentru a acoperi sumele lipsă, Ministerul Finanțelor a apelat la „pușculiță” și la împrumuturi din băncile de stat. Primul semnal de alarmă a sunat acum un an. În loc să reducă cheltuielile militare, așa cum intenționase, guvernul le-a mărit din nou. Pentru aceasta a fost nevoie de creșteri de taxe (impozitul pe profitul companiilor și introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit). În plus, economia începuse să încetinească, iar în acest an a frânat brusc. A devenit clar că nu se mai poate continua astfel: „bugetele victoriei” nu se mai echilibrează. Este nevoie fie de oprirea creșterii cheltuielilor — nu doar în vorbe, ci și în fapte —, fie de majorarea, din nou, a taxelor. Iar asta, deși Siluanov și Putin au promis să nu mai recurgă la așa ceva până în 2030.
„Chiar nu v-au lichidat încă?” — această întrebare le este adresată atât de des angajaților organizației „Memorial” din Ekaterinburg, încât au încetat să se mai mire. Oamenii le strâng mâinile, le mulțumesc pentru munca lor și se miră că organizația, declarată „agent străin”, încă există. Drept replică, membrii Memorial le oferă un ghid al plăcuțelor proiectului „Ultima adresă” și le amintesc cămemoria este vie, scrie publicația 7×7. Cu toate că autoritățile ruse încearcă tot mai insistent să elimine din spațiul public tema represiunilor sovietice, interesul rușilor față de trecutul tragic nu dispare. Oamenii merg în locurile fostelor lagăre pentru a vedea istoria cu propriii ochi, iar cercetătorii găsesc noi modalități de a vorbi despre represiuni.
