Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu a anunţat joi că în şedinţa de guvern a fost aprobat proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare care introduce conceptul de militar voluntar în termen. Astfel, tinerii între 18 şi 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar, şi se vor familiariza cu Armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei, aceştia urmând să primească după stagiul de 4 luni de zile 3 salarii medii. Ministrul a mai spus că 350.000 de soldaţi trec din rezervă în retragere şi este nevoie să întinerim rezerva Armatei, informează News.ro.
”Astăzi am aprobat în şedinţa de guvern cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare interministerial odată cu schimbarea guvernului. Sunt nişte proiecte de care se vorbeşte mai bine de doi ani de zile, nişte proiecte la care s-a lucrat mult între instituţiile care au responsabilităţi în area apărării naţionale, în sistemul naţional de siguranţă şi în sistemul naţional de apărare”, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern.
Ministrul a precizat că ambele proiecte merg către Parlament.
”Sunt aprobate de guvern, merg către Parlament. Vom cere procedurile de urgenţă pentru Parlament şi am încredere că până la finalul acestui an ele vor fi aprobate, vor fi dezbateri în comisii şi în plen şi vom avea aceste proiecte devenite legi”, a spus el.
Despre proiectul privind pregătirea populaţiei pentru apărare, modificarea legii 446 din 2006, Moşteanu a arătat că este un proiect coiniţiat de Ministerul Apărării şi de Ministerul de Interne, la care au fost 10 instituţii avizatoare şi săptămâna trecut au luat şi avizul CSAT.
”Proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare pleacă de la o necesitate reală, şi anume rezerva operaţională este îmbătrânită, nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 şi în fiecare an pierdem din această rezervă”, a spus ministrul. Ionuţ Moşteanu a arătat că în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradaţi soldaţi, la anul încă 118.000, în 2027 încă 111.000.
”Vorbim de aproximativ 350.000 de soldaţi şi gradaţi care trec din rezervă în retragere, depăşesc vârsta de 55 de ani din lege şi e nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române. Legea instituie o nouă formă de a veni ca militar voluntar în termen, 4 luni de zile. Orice tânăr între 18 şi 35 de ani va face un stagiu militar voluntar, şi se va familiariza cu Armata, se va pregăti cu armamentul Armatei Române şi va rămâne în rezerva operaţională a Armatei, pentru perioada care va urma”, a anunţat ministrul Apărării.
Ionuţ Moşteanu a precizat că mai apoi, periodic, anual, vor fi diverse pregătiri şi diverse verificări, diverse refamiliarizări, de exemplu, cu armamentul nou care urmează să vină şi există un calendar multianual agreat cu aliaţii noştri.
”Deci, 4 luni de zile, tinerii vin, fac Armata voluntar şi rămân în această rezervă. Noi propunem în acest proiect ca ei să fie remuneraţi, după aceste 4 luni de zile, cu 3 salarii medii, de la acel moment. Vom vedea ce formă va ieşi din Parlament în final”, a subliniat Ionuţ Moşteanu, arătând că ”modificarea principală este introducerea conceptului de militar voluntar în termen”.
Ionuţ Moşteanu: Proiectul Legii Apărării Naţionale este o necesitate a sistemului naţional de Apărare / Stabileşte rolul MApN de integrare şi conducere într-o concepţie unitară, a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării
Ministrul Ionuţ Moşteanu a declarat, joi, că proiectul Legii Apărării Naţionale este o necesitate a sistemului naţional de Apărare şi stabileşte rolul MApN de integrare şi conducere într-o concepţie unitară, a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării. El a precizat că legea era din 1994 şi s-au schimbat nişte lucruri, în România, de atunci, în bine, am devenit membri NATO, membri UE, iar pentru că s-au modificat diverse proiecte şi diverse legi, era nevoie de o lege nouă, care să cuprindă toate aceste modificări într-un concept unitar.
”Proiectul Legii Apărării Naţionale este o necesitate a Armatei Române, a sistemului naţional de Apărare, pentru că Legea Apărării Naţionale e o lege din 94, de atunci s-au schimbat foarte multe cu România, s-au schimbat nişte lucruri în bine, de atunci am devenit membri NATO, am devenit membri UE, subsecvent apoi s-au modificat diverse proiecte şi diverse legi, însă era nevoie de o lege nouă, care să cuprindă toate aceste modificări într-un concept unitar. Asta s-a întâmplat acum, avem această lege în care sunt şase instituţii iniţiatoare şi şase instituţii avizatoare. S-a muncit foarte mult în ultimii doi ani, a fost foarte multă dezbatere, foarte multă muncă interinstituţională şi le mulţumesc celor care au contribuit la acest lucru”, a spus ministrul după şedinţa de Guvern.
Ionuţ Moşteanu a precizat că legea defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională şi stabileşte rolul Ministerului Apărării Naţionale de integrare şi conducere într-o concepţie unitară, a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării, conform planurilor în vigoare”.
În plus, legea statuează principiul conducerii unice, interinstituţionale, în nivel strategic, pe stările constituţionale, MAI, în starea de urgenţă, MAPN, în starea de asediu, agresiune armată, mobilizare, război.
Potrivit lui Moşteanu, legea realizează cadrul normativ intern pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul organizaţiilor în care România este membru, prin mecanisme de cooperare interinstituţională, creează un cadru pentru reacţie adaptată, graduală, la nivel naţional şi un cadrul de cooperare la nivelul organizaţiilor internaţionale şi multe alte lucruri despre modul în care instituţiile cu atribuţi în Sistemul Naţional de Apărare colaborează între ele şi modul în care toate aceste instituţii colaborează cu partenerii şi aliaţii, în cadrul normelor trasate de tratatele internaţionale.
Ministrul Apărării: Obiectivul este să finanţăm pe SAFE un proiect de producţie de drone/ Dorim să finalizăm aceste discuţii cu un joint venture între România şi Ucraina/ Nu avem nevoie de drone de atac, avem nevoie de drone interceptoare
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că obiectivul României este să finanţeze prin programul SAFE un proiect de producţie de drone, adăugând că sunt discuţii pentru realizarea unui joint venture între România şi Ucraina pe această temă. El a precizat că România nu are nevoie de drone de atac, ci de drone interceptoare, un tip care se află încă în dezvoltare.
Ionuţ Moşteanu a vorbit, joi, la finalul şedinţei de Guvern, despre stadiul proiectului legat de construirea de drone împreună cu partenerii ucraineni.
Moşteanu: Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la 6,5 miliarde de euro. Urmează o licitaţie restrânsă cu producătorii care au echipament pe standard NATO / Estimez că în 2027 va începe procesul de construcţie
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi că a trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aproximativ 6,5 miliarde de euro, după care urmează apoi derularea unei licitaţii restrânse cu producătorii care au echipament pe standard NATO. Ministrul a mai afirmat că estimează că undeva în 2027 vor închide procedura şi de acolo va începe procesul de construcţie, de livrare al echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile.
”E nevoie de înzestrarea Armatei. (..) Armata română a fost, cumva, abandonată mulţi ani de zile. Odată cu războiul din Ucraina, toate ţările europene şi-au dat seama că sunt subechipate, subînzestrate şi a început o revizuire a acestei atitudini. Noi, de exemplu, ca ţară şi ca armată, am stabilit în 2022, prin aprobarea Parlamentului, că achiziţionăm un batalion de tancuri, 54 de tancuri Abrams, erau printr-un acord guvern-la-guvern. S-a făcut acel acord şi tancurile urmează să vină în 2027-2028 şi vom avea aceste tancuri de care avem nevoie” a spus ministrul Apărării, după şedinţa de Guvern.
Ionuţ Moşteanu a precizat că etapa a doua de înzestrare este cu 216 tancuri.
”Aceste ţinte de capabilităţi, nevoile de înzestrare şi de echipamente ale Armatei Române sunt stabilite împreună cu aliaţii şi sunt stabilite pe un orizont de timp de mulţi ani de zile, şi parte din aceste ţinte înseamnă şi etapa a doua de înzestrare cu tanc de luptă. Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aproximativ 6 miliarde, 6,5 miliarde de euro. Urmează, după aprobarea Parlamentului, derularea unei procedure de licitaţie restrânsă cu producătorii care au potenţialul şi au echipamentul necesar şi pe standard de NATO, cu o condiţie de localizare a producţiei, în România”, a mai spus Moşteanu.
El a precizat că, atunci când vorbim de echipamente esenţiale pentru Armată, pe care armata le va folosi mulţi ani de zile, 20, de 30 de ani de zile, 40 de ani poate, este esenţial să avem baza industrială aici, în România, odată pentru producţie şi apoi pentru partea de mentenanţă şi înlocuirea unor piese care trebuie înlocuite din când în când.
”Deci asta va fi o condiţie obligatorie pentru cei care vor participa la această procedură. Estimez eu că undeva în 2027 vom închide procedura şi de acolo va începe procesul de construcţie, de livrare al echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile”, a menţionat ministrul Apărării. Ministrul a arătat că nu a început încă procedura. ”După ce aprobă Parlamentul, începe procedura care se va desfăşura la Direcţia Generală de Armamente, când se desfăşoară şi alte proceduri şi se va discuta cu toţi producătorii interesaţi, capabili, care au echipament de ultimă generaţie şi care pot să producă aceste echipamente într-un orizont de timp rezonabil în România”, a subliniat ministrul.
Ionuţ Moşteanu: Corveta va fi operaţională din prima zi. Este funcţională, nouă. Trebuie să semnăm contractul / Are armament pe ea, dar peste acest armament va veni şi un sistem de rachete american
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi despre corvetă că va fi operaţională din prima zi, ea fiind funcţională, nouă şi trebuie să semnăm contractul. Ministrul a precizat că are armament pe ea, dar peste acest armament va veni şi un sistem de rachete american.
”Corveta va fi operaţională din prima zi. Este gata, e funcţională, e nouă. Trebuie să semnăm contractul. Am primit aprobarea Parlamentului, de curând. Acum se derulează fazele de negociere, pe contract, pe toate detaliile care vor fi stabilite cu guvernul turc. Este o acuziţie guvern la guvern”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern.
El a precizat că undeva în luna noiembrie va fi finalizat acest contract, apoi urmează să plătim avansul şi restul de sumă şi corveta va intra în serviciul Armatei Române. ”Deci ea este gata, are armament pe ea, armament standard NATO. N-aş putea să enumăr tot armamentul pe care-l are corveta, dar peste acest armament standard va veni şi un sistem de rachete, Sistemul Naval Strike Missiles, sistem de rachete americane care vor echipa toate forţele navale române şi vor fi şi pe această corvetă. Integrarea se va face aici în România. Noi o vom putea folosi din prima zi, în momentul în care este totul clar şi vin şi echipamentele americane, le vom pune pe corvetă”, a menţionat Moşteanu.
El a precizat că este o corvetă de care Armata Română are nevoie.
”Aş fi fost bine să fie deja în producţie alte corvete de care s-a vorbit multă vreme, însă e nevoie de această corvetă mai ales ţinând cont de dotarea Forţelor navale şi faptul că au fost şi ele văduvite multă vreme cu partea de echipare şi de înzestrare, e nevoie mai ales în perspectiva în care va trebui să sporim misiunile de patrulare pe Marea Neagră. Marea Neagră va rămâne o mare cu multe provocări şi după încheierea procesului de pace”, a subliniat ministrul Apărării.
În luna septembrie, Ionuţ Moşteanu a anunţat, după participarea în comisiile de apărare, că parlamentarii au dat aviz pozitiv privind achiziţionarea unei corvete uşoare, din excedentul armatei turce, cu echipament modern, interoperabil NATO.
Preţul de achiziţie este de 223 de milioane de euro fără TVA, iar peste acest preţ va veni preţul unor echipamente, rachete şi a unor echipamente suplimentare.
