Saga a dobândit o nouă dimensiune după publicarea unui raport alarmant de către guvernul britanic cu privire la consecințele părăsirii UE fără acord, scrie Liberation.
Am ajuns în acest punct. Primul ministru al Regatului Unit se reduce la negarea faptului că a mințit-o pe regina Elisabeta a II-a. Ca și cum ar fi normal, ca și cum nu am vorbi despre ceea ce reprezintă ultimul păcat de dincolo de Canalul Mânecii. „Absolut nu!”, a răspuns Boris Johnson la întrebarea ucigătoare, pusă pe puntea unei fregate a Marinei Regale, acostată pe malurile Tamisei.
Problema minciunii sale, sau nu, va fi examinată marțea viitoare de Curtea Supremă, cea mai înaltă instanță din țară, după decizia de miercuri a unei instanțe scoțiene. Curtea de la Edinburgh a constatat că premierul a înșelat-o pe regină pentru a o convinge să semneze suspendarea Parlamentului. Motivul oficial invocat a fost nevoia de a pregăti un „discurs al reginei”, programul legislativ al guvernului. Dar durata absolut fără precedent a suspendării – cinci săptămâni – a provocat furia deputaților. Judecătorii scoțieni au recunoscut în unanimitate că a aceasta a fost decisă în mod clar pentru „blocarea Parlamentului”. Acum este rândul Curţii Supreme, după care nu mai există nicio cale de atac, să decidă.
Suntem aici. Kwasi Kwarteng, secretar de stat pentru Brexit, a considerat că este util să sugereze că judecătorii scoțieni nu au fost „probabil obiectivi”. Retorica nu este nouă, în urmă cu câteva luni, „Daily Mail” i-a calificat drept „dușmani ai poporului” pe judecătorii care au emis un aviz împotriva guvernului Theresa May. Diferența este că de data aceasta guvernul însuși este cel care pune la îndoială independența justiției țării sale.
Suntem cu adevărat aici. Fie coincidența este extraordinară, fie un omuleț deștept merge pe coridoarele din Whitehall, porecla guvernului britanic. Numele de cod al raportului guvernamental cu privire la posibilele consecințe ale unui Brexit fără acord, publicat joi, este „Yellowhammer”. Acest nume, cel al unei păsări destul de mici galbene, ar fi fost ales absolut la întâmplare, ar putea presupune un amator de ornitologie.
Dar anagrama acestui cuvânt se întâmplă să fie „Orwell Mayhem”, care ar putea fi tradusă ca „haosul lui Orwell”. Nu mai suntem în 1984, capodopera scriitorului britanic George Orwell despre totalitarism, ci în 2019. Dar, dacă este să dăm crezare raportului, haosul în cazul unui Brexit fără acord pe 31 octombrie va fi complet.
Guvernul a fost obligat să publice acest raport, pregătit de serviciile sale în august, după un vot al Parlamentului în acest sens chiar înainte de suspendarea sa. Cele cinci pagini ale raportului sunt denumite „ipoteze rezonabile ale guvernului Majestății Sale cu privire la scenariile cele mai grave în cazul unui Brexit fără acord”. Preferăm să nu ne imaginăm care sunt presupunerile nerezonabile.
Lista celor 20 de puncte este amețitoare. Blocările pe autostrăzi și în porturile din jurul traversării Canalului vor fi inevitabile, majoritatea din cauza „lipsei de pregătire” a companiilor de transport. Acest trafic blocat ar putea duce la întârzieri de la una până la patru zile a rotațiilor camionelor de livrare și, astfel, să oprească întregul lanț de distribuție. În consecinţă, ar trebui ca britanicii să se aștepte la „penuria de produse proaspete” și acest lucru ar determina o creștere a prețurilor la produsele alimentare. Problemele ar fi agravate de sezon, toamna, când Regatul Unit nu produce, sau practic nu mai produce, legume și fructe proaspete.
Negru pe alb, raportul scrie că „guvernul nu va fi capabil să anticipeze pe deplin toate efectele potențiale asupra lanțului agroalimentar” și evocă riscul cumpărăturilor provocate de panică, fapt care ar crește și mai mult riscurile de penurie. Importurile de medicamente, 75% din UE, ar putea fi serios reduse și prețul carburantului să crească. Deloc liniştitor, distribuția apei, a energiei electrice și a gazului nu ar trebui să fie afectată, chiar dacă prețurile ar putea „crește semnificativ”.
Aceleași consecințe ar fi resimțite și în Gibraltar și Irlanda de Nord, unde oamenii se tem teme de pierderi de locuri de muncă, de riscuri de contrabandă și de creștere a activității grupurilor paramilitare. Și nu vom uita riscurile unor confruntări grave între bărcile de pescuit din Marea Britanie și cele din UE.
Paragraful 17 din acest scenariu catastrofal, care seamănă cu acela al unei țări care urmează să intre în război, este probabil cel mai frapant. „Grupurile cu venituri mici vor fi în mod disproporționat cele mai afectate de orice creștere a prețurilor la alimente și combustibil”, recunoaște guvernul, subliniind riscul de revolte pe străzi.
Boris Johnson a încercat să reducă la minimum conținutul acestui raport, afirmând că ar fi vorba, într-adevăr, despre „cel mai rău caz”. De asemenea, el a reafirmat că dorește cu orice preţ „să iasă cu un acord”. Dar David Sassoli, președintele Parlamentului European, a declarat, joi, a doua zi după o vizită la Bruxelles a negociatorului britanic, David Frost, că nicio propunere concretă în această direcție nu a fost avansată de Londra.
Două mari lanțuri de distribuţie britanice, John Lewis și Co-Operative Group, au dorit să liniștească populaţia. Ele au recunoscut riscul unei penurii de produse proaspete, în timp ce hârtia igienică, care este mai ușor de depozitat, ar trebui să rămână disponibilă. Este deja un început de ușurare…
Sursa: RADOR
