Liderii politici ai etnicilor sârbi din Bosnia şi Herţegovina au decis miercuri să blocheze funcţionarea instituţiilor centrale ale acestei ţări divizate şi au cerut plecarea judecătorilor internaţionali de la Curtea Constituţională.
Potrivit AFP, aceasta este o nouă lovitură aplicată instituţiilor centrale – slabe -, sfidate adesea de către conducătorii politici etnici sârbi, mai ales de către cel mai puternic om din entitatea sârbă – Republica Srpska – Milorad Dodik.
”Fie ne punem de acord, fie această ţară nu mai are nicio şansă”, a ameninţat Milorad Dodik, membrul etnic sârb al preşedinţiei colegiale a Bosniei şi Herţegovinei, la finalul unei reuniuni a liderilor bosniaci sârbi la Banja Luka (nord).
Ei au decis ”în unanimitate”, în această reuniune, ca reprezentanţii etnici sârbi în instituţiile centrale bosniece ”să înceteze să participe la luarea deciziilor”, a anunţat în faţa presei preşedinta entităţii sârbe Zeljka Cvijanovic.
„Tribunal de ocupație”
Deblocarea este condiţionată de o reformare a Curţii Constituţionale şi de plecarea judecătorilor internaţionali din această instanţă, a precizat Cvijanovic.
Parlamentul Republicii Srpska urmează să se reunească luni pentru a ”confirma” această decizie, a anunţat Dodik, care a denunţat un ”tribunal de ocupaţie”.
În afară de şase judecători locali – doi etnici sârbi, doi bosniaci şi doi etnici croaţi -, trei judecători internaţionali, numiţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) fac parte din această instanţă de la sfârşitului războiului intercomunitar (1992-1995), soldat cu 100.000 de morţi.
Context
Curtea Constituţională a luat vineri o decizie care a provocat furia etnicilor sârbi din Bosnia.
Sesizată de mai mulţi deputaţi bosniaci (musulmani), ea a hotărât ca terenurile agricole fără proprietari să aparţină statului central şi nu entităţilor, aşa cum stipulează legea entităţiii sârbe, contestată în acest dosar.
Bosnia şi Herţegovina este alcătuită din două entităţi – una sârbă, iar cealaltă croato-bosniacă. Ele dispun de o largă autonomie şi sunt unite printr-un Guvern central.
”În continuitate, de mai mulţi ani, noi primim hotărâri ale Curţii Constituţionale care sunt dăunătoare intereselor Republicii Srpska”, a denunţat Zeljka Cvijanovic.
Circa 100 de hotărâri ale Curții Constituționale nu au fost puse în aplicare
Curtea a hotărât în 2015 că Sărbătoarea Naţională a Republicii Srpska este discriminatorie faţă de bosniaci şi croaţi.
Această hotărâre a fost respinsă de către toate partidele politice ale bosniacilor sârbi. Republica Srpska a continuat să organizeze ceremonii cu această ocazie, acordându-le o importanţă şi mai mare.
Aproximativ 100 de hotărâri ale Curţii Constituţionale nu au fost puse în aplicare, scrie presa locală.
Nerespectarea acestor hotărâri nu îi vizează doar pe etnicii sârbi. Multe dintre ele vizează de asemenea tabăra bosniacă şi croată, care se fac că plouă.
