Ungaria și Serbia sunt două dintre principalele „aspiratoare” de investiții chineze din Peninsula Balcanică și Europa Centrală. În prezent, unul dintre proiectele majore dintre cele două țări finanțate cu banii Beijingului este construirea unei rute feroviare de mare viteză care să lege Budapesta de Belgrad. Guvernul ungar caută acum să secretizeze aspectele acestui plan.
Pandemia de Covid-19 i-a adus premierului ungar Viktor Orban puteri sporite, ocazie cu care autocratul de la Budapesta a trecut sub „șapte lacăte” proiectul feroviar, aflăm dintr-o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA), semnată de jurnalista ungară Edit Inotai.
Linia de mare viteză Budapesta-Belgrad se află pe agenda autorităților ungare de peste două decenii, dar și-a luat avânt abia când Beijingul a pus banii pe masă. Mai exact, vorbim despre un acord de împrumut semnat cu Exim Bank din China, care va finanța 85% din proiect.
Cea mai scumpă investiție feroviară din istoria Ungariei
„La 8 aprilie, Guvernul a înaintat un proiect de lege pentru a clasifica detaliile planului feroviar Budapesta-Belgrad, aparent pentru a proteja interesele naționale. Această mișcare a avut loc la mai puțin de o săptămână după ce Parlamentul a adoptat controversata „lege a coronavirusului”, care a acordat premierului Viktor Orban dreptul de a guverna prin decret cât timp cât dorește. Se estimează că votul proiectului de lege va avea loc în luna mai. Calea ferată urmează să fie construită și finanțată în mare parte de China, ca parte a inițiativei Belt and Road, o rețea complexă de proiecte de revitalizare a rutelor comerciale de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii. Costul legăturii Budapesta-Belgrad este unul exorbitant: două miliarde de euro. Și numărătoarea continuă. Asta face ca investiția feroviară să fie cea mai scumpă din istoria Ungariei”, scrie Edit Inotai.
Guvernul lui Viktor Orban argumentează că investiția este „de cel mai mare interes public”, argumentând secretizarea documentației prin faptul că o „comunicare a tuturor detaliilor acordului ar putea periclita politica externă și acordurile comerciale ale Ungariei”.
Firește, o motivație care în niciun caz nu are darul de-a reduce semnele de întrebare legate de masiva investiție chineză.
Un prieten din copilărie
Proiectul Budapesta-Belgrad are o istorie lungă și controversată în Ungaria, notează jurnalista. În 2016, UE a lansat o procedură de infringement împotriva Budapestei pentru nerespectarea legislației europene. „Când Guvernul a fost în sfârșit de acord să anunțe o licitație, puțini au fost surprinși atunci când Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie al lui Orban, care s-a transformat într-un magnat dintr-un umil instalator de gaze, a câștigat un contract, împreună cu două companii chineze.”
„Pentru Guvernul ungar, există în mod evident motivații politice în fundal”, a declarat pentru BIRN Peter Balazs, directorul Centrului de Studii de Vecinătate al Universității Centrale Europene (CEU) și fostul Comisar european al Ungariei. „Calea ferată Budapesta-Belgrad este doar o altă oportunitate pentru Orban de a enerva Occidentul și de a demonstra că poate avea aliați și parteneri în afara UE. Iar din punct de vedere comercial, nimeni nu va examina acordul, așa cum s-ar întâmpla cu fondurile UE. Aici nu este nevoie de transparență. Guvernul poate distribui bani publici după bunul plac.”
Pentru Serbia, calea feroviară spre Ungaria este de o importanță capitală, deoarece înseamnă cea mai rapidă legătură directă cu Europa de Vest.
Motivația principală a Chinei
Agnes Szunomar, expertă în China a Centrului de Studii Economice și Regionale din Budapesta, a declarat că ceea ce urmărește guvernul chinez în acest proiect este mai puțin latura comercială și mai mult valoarea simbolică a investiției.
„Motivația principală a Chinei este de a fi prezent în Europa ca țară capabilă să realizeze investiții în infrastructură de înaltă calitate”, a declarat Szunomar pentru BIRN.
„Calea ferată Budapesta-Belgrad va fi proiectul lor principal în UE. La fel ca podul Peljesac construit în Croația, care este de fapt primul proiect de infrastructură chineză finanțat de UE în regiune. Comerțul este, de asemenea, important, dar calea ferată Budapesta-Belgrad este doar una dintre numeroasele conexiuni pe care le au.”
Experta a adus în discuție legătura feroviară Skyworth Express de 10.000 de kilometri între orașul polonez Łódź și orașul chinez Chengdu, care a fost inaugurată anul trecut.
Trenurile au nevoie de o săptămână pentru a transporta mărfuri în principal din China în Europa înainte de a se întoarce în mare parte goale. Agnes Szunomar consideră că acesta este un exemplu privind tertipurile simbolice pe care mizează Partidul Comunist Chinez.
În Peninsula Balcanică, Serbia se detașează clar în poziția de „sugativă” de investiții chineze. Zece miliarde de dolari însumează până acum prezența Chinei în economia sârbă, în special în industria siderurgică și de armament.
Pe locul doi se clasează, în Europa Centrală, Ungaria (aproximativ 4 miliarde de dolari), urmată de Polonia (circa 3 miliarde de dolari).
Și Cehia ocupă o poziție avidă printre clienții fideli ai Beijingului, avându-l ca locomotivă de lobby pe cel mai bogat om de afaceri ceh, Petr Kellner, proaspătul patron al Pro TV, un amic al cercurilor de afaceri din jurul președintelui Xi Jinping.
