Săptămâna aceasta invitat la Dezbaterile Universul.net, în dialog cu Dan Turturică, este Iulian Fota, fost consilier prezidențial și expert în securitate națională.
O discuție despre schimbările politice de după alegerile prezidențiale și despre poziționarea României într-un context internațional încărcat, marcat de creșterea tensiunilor în regiune, dar și între partenerii NATO, acest din urmă capitol devenind cu atât mai vizibil în cursul Summit-ului Alianței, care a avut loc la Londra în 3 și 4 decembrie.
Principalele declarații:
- Dan Turturică: Cum se vede scena politică după alegerile prezidențiale?
- Iulian Fota: Situația politică este eșafodajul oricărei politici de securitate națională.
- Viața politică la noi e destul de interesantă și după alegeri.
- Am crezut un pic că după prezidențiale lucrurile se vor așeza, dar ele nu se așează. Și nu se așează pentru că pe de o parte am intrat într-un an electoral, iar anul ăsta electoral este marcat de trei momente importante. Este ca la triplu salt, unde cine vrea să câștige cursa trebuie să bată bine toți cei trei pași. Primul pas a fost cel al alegerilor prezidențiale. Alegerile prezidențiale, cu cele locale, cu cele parlamentare fac parte din aceeași logică politică. Sunt legate. Ca atare, chiar dacă prezidențialele s-au încheiat, ceea ce urmează continuă să fie important, relevant.
- Pe de altă parte, e feedback-ul care influențează partidele, fie că vorbim de feedback-ul învingătorului (PNL), fie că vorbim de cel al celorlalte două partide, PSD și USR.
- USR încearcă să se poziționeze și încă nu s-au hotărât dacă performanța lui Dan Barna e o victorie pentru ei sau Dan Barna a fost înfrânt și ca atare discuțiile în interior continuă.
- În unele privințe, de exemplu în cazul PSD, părerea mea este că lucrurile sunt și mai interesante.
- PSD este un partid la o răscruce, nu mai e partidul acela puternic, mare, care domina viața politică. Aici aș face o paranteză. Cred că o lună înainte de decembrie și o lună după decembrie tot discutăm momentul acesta mare al împlinirii a 30 de ani de la căderea comunismului. Ca țară, trebuie să facem un bilanț să vedem pe unde suntem. Bilanțul acesta se poate face și din punct de vedere al politicii interne. Deci după 30 de ani, PSD, clar, nu mai e cel mai important partid politic al țării. Dominația lui unilaterală s-a stins, iar eu sunt foarte atent să văd în ce direcție se mișcă PSD.
- Am impresia că PSD va fi un partid din ce în ce mai puțin un partid pro-european pentru că de fapt electoratul lui începe să nu se mai regăsească într-o Europă în stânga se mută de la roșu spre roz. E din ce în ce mai progresistă, din ce în ce mai pro LGBT, preocupată de problemele de mediu. Or electoratul PSD, vedem foarte bine, e un electorat tradiționalist, un electorat rigid chiar, conservator care nu se va simți deloc confortabil cu tendința asta pe care o vedem mai nou în stânga europeană. Și atunci, stai și te întrebi ce va face PSD. Renunță la abordarea pro-europeană, el fiind parte din familia socialiștilor europeni? Renunță la propriul său electorat? E foarte complicat și interesant în același timp.
- Dan Turturică: Cam după fiecare rundă de alegeri prezidențiale PSD s-a aflat la o răscruce, dar de data asta e ceva diferit și anume faptul că și-a pierdut statutul de partid dominant. O confirmă cifrele absolute pe care le-a obținut. Chiar și atunci când a mai pierdut – 2004, 2009, 2014 – a pierdut în marja de scor pe care îl mai înregistrase în trecut. De data asta este o prăbușire consistentă. A fost o prăbușire consistentă la europarlamentare, a fost una în turul întâi al prezidențialelor și acum această prăbușire la turul doi. Sunt foarte mulți oameni care spun despre PSD că nu va mai fi niciodată ce a fost. Oare?
- Iulian Fota: Da. E foarte interesant să ne uităm la PSD, la cum s-a comportat de fiecare dată după ce a pierdut alegerile în ultimii 30 de ani.
- În 1996 pierde alegerile. Deja în 1998 spre 1999, PSD controla situația chiar dacă era în opoziție. Exemplul pe care îl dau eu este venirea minerilor în 1999, toată acea foială pe chestiunea Kosovo. A fost nevoie de multe insistențe, inclusiv din Occident, ca PSD să se abțină la votul din Parlament și votul să fie pro-NATO, iar România, pe chestiunea Kosovo, să se poziționeze de partea Alianței Nord-Atlantice. Deci forța lui era enormă.
- Următoarea pierdere de alegeri, cea când câștigă Traian Băsescu și formează guvernul prin recurgerea la „soluția imorală”, deci PSD intră, în 2005, în opoziție: în 2007 avem suspendarea președintelui Băsescu, pe niște aranjamente tot marca PSD. Vedem până aici că în opoziție, PSD are suficientă forță: vine, reface coalițiile și reintră la guvernare.
- În 2012 vine la guvernare, ca să zic așa, permanent, că au guvernat de atunci până acum o lună când guvernul a fost dat jos. Deci au avut șapte ani de guvernare neîntreruptă. Nu e o întâmplare că în toți cei 30 de ani PSD are de departe cea mai lungă perioadă de guvernare. Acuma, ăsta este PSD-ul vechi, care avea câteva atuuri. În primul rând, a preluat organizarea aceea, să-i zic, perfectă a Partidului Comunist – cu Cozmâncă, devenit deja un mit. Activistul de partid care ține totul în mână, care știe să organizeze. Au avut acest atu mulți ani și l-au valorificat. Acest lucru este acum pierdut. Apoi, PSD a avut ani de zile acces la resursele statului și a fost o bună perioadă de timp partid-stat. Vă dau iarăși un exemplu: uitați-vă la Ministerul de Externe, la câți diplomați de acolo sunt pe lista PSD-ului actual. Asta nu e o întâmplare. Însăși apariția PSD în anii 1990 arată că a fost o excrescență a statului pentru ca anumite interese să fie protejate, pentru ca anumite politici să fie continuate. Acum nu mai are acest acces la resurse ca altădată. Și încă un element foarte important: sunt alți oameni. Electoratul său se restrânge, începe să fie pompat în zona lui 60 de ani, chiar peste 65 de ani. Sunt oameni cu o anumită abordare, cu o anumită optică și, cum să vă spun, e greu de luptat împotriva biologiei, iar biologia pe oamenii ăștia nu-i menajează. Mulți dintre ei sunt de condiție modestă. Deci, demografic, baza de putere a PSD se îngustează. Iar ultimul element ține de ieșitul în lume al românilor, lucru care s-a întâmplat treptat, prin plecarea oamenilor la muncă.
- Acești români plecați afară nu votează PSD pentru că au înțeles minciuna, sunt imuni la Antena 3 și alte portaluri de știri care nu fac decât să intoxice oamenii. așadar, acesta este un alt argument în direcția faptului că PSD pierde. Forța manipulării s-a diluat. PSD a stat la guvernare pentru că a mers minciuna ani de zile.
- PSD, inerțial, încă mai păstrează două milioane de voturi. Înțeleg că doamna Dăncilă a luat trei milioane de voturi în turul doi, dar milionul suplimentar nu-i al lor, este conjunctural. Milionul acela va migra în următoarea perioadă. Deci 1,7-2 milioane de voturi sunt ale lor.
- Ce se va întâmpla cu voturile astea în viitor? Tendințele europene pe stânga sunt de a transforma roșul în roz, de a da o abordare mai progresistă care nu este pe placul electoratului PSD. S-a văzut la referendumul pentru familie. Acolo s-a văzut un prim conflict între PSD, ca partid, și familia socialistă europeană din care face parte.
- Rămâne să vedem un picuț dacă nu cumva roșul pe care îl are PSD astăzi nu va deveni un roșu-brun. Aici, pe de o parte, sunt niște antecedente istorice ale României și cu ideea asta de derapaj fascist noi ne-am mai confruntat. Ca o paranteză, Robert Kaplan îmi spunea că dacă Ceaușescu ar mai fi trăit ar fi fost un altfel de Miloșevici și nu am fi scăpat noi, ca țară, de războiul cu Ungaria.
- Ținând cont și de faptul că există o aripă peremistă în PSD, că sunt încă oameni care din păcate cuplează încă la retorica asta anti-occidentală și par să fie oarecum speriați de acest 60% pro-occidental, pe care votul de la alegerile prezidențiale l-a adus, s-ar putea să nu mai fie un PSD roșu, ci roșu-brun. De-abia în momentul ăla vom avea noi o problemă ca țară. De ce? Pentru că acel atu al nostru, pe care și eu l-am folosit în relația cu partenerii occidentali, că noi suntem singura țară fără partid extremist, populist, iliberal, s-ar putea să nu mai fie valabil.
- Dan Turturică: Deci credeți că este posibil ca PSD să încerce să recupereze terenul pierdut în ultimii ani întorcându-se la metodele lui Vadim? Vadim era o anexă a PSD. E posibil să îmbrățișeze acest drum?
- Iulian Fota: Asta e dilema lor. Eu cred că în Europa stânga va însemna de fapt roz și verde, deci mult ecologism și zona asta care presupune inclusiv abordarea asta progresistă de tip occidental și nord-american, cu tot cu LGBT. Pentru un electorat atât de conservator precum cel al PSD, această orientare, cred eu, va fi de neacceptat. Atunci, cei din fruntea PSD, dacă țin cu Europa, își pierd partidul. Dacă vor să salveze partidul, trebuie să se întoarcă împotriva Europei. Părerea mea este că vor fi pragmatici, deci vor prefera anti-Europa, ceea ce va însemna că vom avea și noi cât de curând un partid anti-european, dar sadea, declarat deschis, nu ca până acum. Repet, pe tendințele actuale, eu nu văd cum PSD va putea să evite un derapaj.
- România are nevoie de un partid european de stânga, corect. E în interesul țării să ne exprimăm prin toate familiile politice civilizate europene – și de stânga, și de dreapta, și de centru.
- Nu uitați și de concubinajul cu Biserica Ortodoxă Română, care la PSD este clar mult mai puternic decât este la PNL.
- Ca o paranteză, și PNL va avea parte de o mică provocare. Pe de o parte, va fi tentat să rupă o parte din acest electorat, se și vede o tendință spre conservatorism. Pe de altă parte, s-ar putea să fie nevoie de un conservatorism pur românesc.
- Asta înseamnă că în următorii ani vom avea un partid spre roșu-brun, vom avea deci un partid de mainstream liberal-conservator (PNL) și între ei, probabil că stânga va fi, USR, deși ei acolo au mai multe tendințe ideologice.
- Dan Turturică: Marcel Ciolacu dă câteva semne că încearcă în primul și în primul rând să atenueze sentimentul foarte puternic anti pe care PSD l-a stârnit în populație. Pe cine ați identifica că ar vrea și că ar putea să împingă PSD în zona de roșu-brun? Deocamdată Ciolacu pare că nu vrea asta.
- Iulian Fota: Pare că nu vrea, dar întrebarea este: ce opțiuni va avea? Când nu ai un nivel prea ridicat de educație sau când nu ai studii superioare, când ești un tip rudimentar poți să joci cartea roșu-brun. Acolo e vorba de multă demagogie, de mult populism. Când ieși din zona roșu-brun și vrei să vii spre o zonă mai echilibrată, mai de centru, trebuie să ai și competențe, să ai idei, să ai viziune, să ai un discurs, să ai educație superioară. Categoria asta nu prea mai este reprezentată în PSD.
- PSD a avut academicieni care au orbitat în jurul său, a avut intelectuali de stânga. Ei nu s-au mai regăsit acolo și unii dintre ei au fost foarte toleranți, dar în final și ei au recunoscut și ei că în PSD nu se mai putea respira un aer cât de cât sănătos, european.
- Eu pot să înțeleg dorința PSD de a reveni pe o poziție de centru, dsar întrebarea este: care sunt oamenii aceia de centru din PSD care să aibă credibilitate?
- Ciolacu, Olguța, Codrin rămân ce au fost, adică niște demagogi, ultimii doi peremiști. Cum să-i rebranduiești?
- PSD are această problemă, că vrea să se rebranduiască cu aceiași oameni.
- Ei dacă vor să se schimbe, trebuie să importe oameni, trebuie să vedem fețe noi. Au congres în curând.
- PNL are o garnitură pe care o erodează acum. Alegerile din noiembrie nu sunt garantate, chiar dacă președintele a avut succesul pe care l-a avut.
- Am impresia că USR, încântat de victorie și accesul la putere, s-a închis.
- USR ar trebui în continuare să fie un partid deschis, să absoarbă oameni. E cel mai democratic partid, dar pe chestia asta și dezordinea și anarhia sunt mai mari.
- Povestea cu accesul oamenilor care nu au mai fost în politică sau la vârful politicii, o au toți. Dar la PSD e mai mare.
- Dan Turturică: O problemă foarte gravă este cea a rețelei clientelare care crește în jurul partidelor aflate la putere. Rețelele acestea se recompun după cum le dictează interesele. Ele reprezintă o realitate pe care prea puțini sunt dispuși să o vadă și să o atace. E posibil ca această rețea neurală să migreze spre PNL și să îl împingă să persiste în aceleași obiceiuri ca PSD. Putem scăpa de această rețea subterană informală altfel decât prin reluarea luptei anticorupție?
- Iulian Fota: Da, dar va trebui un pas pe care nu prea e dispus nimeni să îl facă și asta înseamnă să revenim la discuții din anii 1990.
- Dar, înainte, eu repet, nu toate partidele au furat la fel. Este mare diferență între PSD și PNL.
- PSD a avut perioade în care efectiv a furat cu metodă și mult. Uitați-vă la ce baroni au.
- E foarte greu să vii să spui la PNL care sunt ăia care controlează județe de ani de zile.
- Dan Turturică: Am vrut să spun că oamenii respectivi au conexiuni și într-o parte și în cealaltă.
- Iulian Fota: În România marea problemă nu e corupția, ci marea corupție.
- Noi încă nu am definitivat procesul de construcție a economiei capitaliste.
- Problema e că în România economia are deficiențe structurale pe care nimeni nu vrea să le abordeze. Deci dacă e o economie de rentă, păi hai să anulăm acest lucru.
- Nu e o întâmplare faptul că România nu are piață de capital. Pentru că piața de capital nu permite economia de rentă.
- În România cea mai rapidă cale de îmbogățire este politica.
- Povestea cu PISA: păi aici sunt deficiențe acumulate în timp. O să vedeți, învățământul în România este distrus tot de bani.
- Dan Turturică: Rețeaua de care vorbesc, chiar dacă nu are nume, are foarte multă influență. În momentul în care ai 20-30 de oameni de afaceri puternici care pot pierde în urma unor schimbări politice, se cartelizează și se observă schimbări în politică, în legislație, în instituții.
- Iulian Fota: După criza economică, în toate țările occidentale s-a întărit statul.
- S-a văzut că niște indivizi erau să ducă de râpă toată economia globală.
- După peripețiile din 2008-2009, foarte multe state și-au luat măsuri de întărire inclusiv în zone în care nu se punea înainte problema asta.
- Și mai vine și competiția făcută de capitalismul de stat, vezi China.
- Dan Turturică: Când ne uităm la situația importurilor de gaze din Rusia, care au crescut enorm în ultimii ani…
- Iulian Fota: Eu înțeleg că pe cifrele Transgaz, în câțiva ani dependența noastră de Gazprom crește la 40%. Este enorm. Era 2%, dar aia nu era dependență.
- Asta e o situație care se conturează ca o problemă de siguranță națională.
- Întrebarea este cine trebuie să tragă semnalul de alarmă.
- Dar e mai complicat de atât, nu e vorba doar de dependența de Gazprom. Mă uitam la contractul rușilor cu chinezii. Știți ce se întâmplă? Păi gazul își pierde valoarea. Intrăm deja în zona green energy. Păi în 20 de ani, gazul care rămâne în sol nu va mai avea valoare.
- De aia vrea toată lumea să-și vândă gazul și petrolul acum.
- De aia rușii vor să vândă gazul la chinezi acum, pentru că în 20 de ani nu va mai avea valoare.
- Mai bine să valorificăm gazul acum cât mai are valoare și dezvolți economia pe alte planuri.
- Dan Turturică: Există motive pentru care marile companii petroliere pleacă din anumite zone. Dacă costul de extracție e mare trebuie să te gândești dacă vei mai avea răgazul să-l amortizezi. Să facem joncțiunea cu tabloul macro al continentului și al lumii. Am ratat oportunitatea exploatării gazelor din Marea Neagră. Dragnea-Teodorovici-Vâlcov și-au făcut treaba „minunat”. În marja Summitului NATO de la Londra, țările baltice și Polonia au discutat și despre ceea ce se numește ”conducte NATO.”
- Iulian Fota: E absolut clar că incapacitatea României de a-și pune în practică politica energetică îi mulțumește pe ruși.
- Chestia cu conductele: nu e vorba numai despre ele. Există o teorie că o țară cu cât este mai conectată la diferite rețele cu atât e mai puternică. Cu cât ești un nod într-un anumit domeniu, cu atât valoarea ta este mai bine conturată. La noi se stinge lumina. Am harta cu autostrăzile. E împânzită Europa Occidentală, iar când ajungi la granița maghiaro-română, apare alb.
- Noi nu am terminat pasul cu autostrăzile, nu știu când o să ajungem să facem pasul cu trenurile de mare viteză.
- Noi ar trebui să avem o gândire de ansamblu.
- Singapore are birou pentru proiectarea viitorului la Ministerul Agriculturii. Citesc în viitor tendințe, evoluții, pentru a vedea ce înseamnă pentru Singapore agricultura în viitor.
- Printr-un program de 200.000 de dolari, făcând niște proiecții, ei au evitat la un moment dat o pierdere de 450 de milioane de dolari. E doar un efort intelectual.
- Dan Turturică: S-a întâmplat la Londra ceva care să ne dea de gândit?
- Iulian Fota: Încep să se vadă ridurile pe fața acestei doamne care se numește Alianța Nord-Atlantică.
- Avem jocuri politice interne transpuse pe spinarea Alianței. Jocul domnului Macron este generat în primul rând pentru a face față unor probleme pe plan intern.
- Lucrurile astea altădată nu s-ar fi petrecut.
- Eu am lucrat trei ani acolo și m-am ocupat de NATO mult timp, dar problemele au fost depășite în liniște până acum.
- NATO a început să sufere de o boală care poate să fie și mortală dacă nu este bine diagnosticată și tratată.
- Dan Turturică: Care sunt forțele care determină această maladie?
- Iulian Fota: Egoismul unor state.
- Este această schimbare epocală ca și consecință a globalizării, care înseamnă creșterea restului.
- Niciodată ordinea nu a fost remodelată democratic, cu mulți la masă. De aia bilateralul a devenit atât de important.
- A fost acea secvență cu doamna Merkel vorbind cu domnul Trump.
- Profesorul Naumescu spunea recent: Bilateralul este prin însăși esența sa tranzacțional: deci îmi dai, îți dau.
- Este și vorba de calitatea liderilor. Inclusiv în Occident calitatea liderilor nu este una extraordinară. Uitați-vă la Marea Britanie.
- Ultima oară era 2,9% din PIB pierderea din Brexit și încă nu știu când ies.
- Dan Turturică: Relația cu Republica Moldova acum. Lucrurile sunt complicate acolo.
- Iulian Fota: Eu am cerut resetarea politicii pe Republica Moldova acum trei ani.
- Rușii nu au bani pentru Moldova. Nu mai are bani de Transnistria Rusia.
- Pe de altă parte, dacă noi nu reușim să înțelegem ce am greșit în Moldova și nu ne remediem erorile… Trebuie trasă o linie și o discuție rece.
- Mi-e teamă că în continuare pierdem în R. Moldova dacă nu facem niște corecții.
- Pe republica Moldova s-a stat pe un cerc mult prea îngust de expertiză.
- România nu trebuie să mai ajungă, în Moldova, să mai depindă de un om.
- Trebuie să respectăm niște principii.
- Noi am crezut că un om ne poate furniza salvarea, mai ales că omul ăla pe lângă asta mai furniza o serie de servicii – voturi, etc.
- Mă uit cu amuzament cum unora le cam tremură chiloții pe ei că omul ăla are o întreagă arhivă, că poate șantaja.
- Dacă România nu e capabilă să gestioneze corect R. Moldova, păi ce putem face noi în lumea întreagă?
- Occidentul pe o parte, Rusia pe o parte și noi cu Plahotniuc în brațe.
- O singură țară din lume nu putem ignora: Republica Moldova.
- Dan Turturică: Reușim să întoarcem trendul negativ imprimat de PSD-ALDE?
- Iulian Fota: Pe zona de politică externă și securitate eu cred că se pot remedia lucrurile.
- Politicienii trebuie să accepte ideea că lucrurile sunt mai proaste. Încă se mai cred în vacanța aia de până în 2014.
- Politica de securitate este cea mai politică dintre politicile publice.
- Am găsit niște fete tinere prin niște posturi importante pe la Guvern. Mă întreb ce caută acolo.
- Într-un fel, PNL a predat zona de politică externă birocrației. Birocrația va ține ștacheta jos când o lași fără comandă politică.
- Cred că trebuie să vină un semnal clar și dinspre Cotroceni.
- Președintele a spus că se va implica total.
- Avem nevoie de un leadership luminat. Trebuie să facem ce trebuie, nu doar ce putem.
- Dacă nu facem ce trebuie, degeaba ne străduim. Și ce trebuie, asta îți poate spune doar un specialist.
Foto: INQUAM/George Călin