Marea Neagră, cimitirul celor 60 de epave-fantomă. Minunile antice din adâncuri, care l-au fascinat pe omul care a descoperit Titanicul

Sursa: Black Sea MAP

Adânc sub Marea Neagră, în largul coastei Bulgariei, corăbiile grecești antice dezvăluie răspunsuri la misterul legat de Arca lui Noe, scrie BBC Travel.

<< Orașul vechi Nesebăr este aproape o insulă: o jumătate de milă de case de pescuit din lemn, cu acoperișuri din teracotă, care stau deasupra unui cap stâncos, legat de coasta bulgară doar de un pod terestru îngust. Există, de asemenea, ruine așternute unele peste altele, vechi de peste 3.000 de ani şi recunoscute de UNESCO drept sit al Patrimoniului Mondial.

Când mergi în orașul vechi, străzile răsucite ale caselor de pescuit de secol XIX sunt despărțite de Biserica medievală Sf. Ștefan – bogat decorată cu picturi murale ale lui Isus calmând furtuna și 1.000 de figuri din Noul Testament – și ruinele excavate ale basilicii care datează din secolul al V-lea, când acesta era unul dintre cele mai importante orașe comerciale bizantine de pe coasta Mării Negre.

Arheologii și pescarii locali au găsit moaște și mai vechi. O acropolă grecească de ceramică datează dinaintea sosirii romanilor și există ziduri construite de fondatorii orașului, tracii, războinici călare care au condus de-a lungul Peninsulei Balcanice acum mai bine de 2.000 de ani.

Dar pentru a găsi cele mai surprinzătoare artefacte, va trebui să ieși din insulă și să intri în marea înconjurătoare.

Recent, echipe de cercetare oceanografică care au folosit două vehicule subacvatice telecomandate (ROV) s-au aventurat sub apele Mării Negre și au dezvăluit bucăți din istoria antică, nemaivăzute până acum la o rezoluție atât de vie. Aceste misiuni submarine au descoperit nave din mai multe milenii de comerț și război maritim, inclusiv cea mai veche epavă intactă din lume: o navă comercială greacă datând din jurul anului 400 î.Hr., care este neobișnuit de bine conservată, pe fundul mării.

Iar printre epave, noi dovezi oferă indicii de acum mai bine de 7.000 de ani, când unii experți cred că Marea Neagră era doar un mic lac de apă dulce. Eșantioanele geologice extrase prin foraj de pe fundul mării ar putea, în cele din urmă, să stabilească misterul: dacă apele au năvălit aici, la un moment dat, răzând civilizații și lăsând în urmă povestea pe care o cunoaștem, a lui Noe și marelui potop biblic.

Zdravka Georgieva, arheolog maritim la Centrul de Arheologie Subacvatică din Bulgaria, din apropiere de Sozopol, s-a născut la Nesebăr și a învățat să se scufunde în adâncurile Mării Negre. „Mi-am dorit foarte mult să știu ce este dedesubt, ce este sub apă”, spune Georgieva, care a auzit pentru prima dată despre resturile neexplorate ale vechilor așezări și epavele din zonă la micul Muzeul Arheologic Nesebăr. „Știam de la muzeu și de la oamenii de aici, ca adolescentă, că există monumente istorice acolo și am vrut să le ating și să le observ cu adevărat îndeaproape”.

După ce a studiat la centrul postuniversitar de arheologie marină de la Universitatea din Southampton din Marea Britanie, Georgieva a obţinut „slujba de vis”, fiind cooptată în Black Sea Maritime Archaeology Project (Black Sea MAP), care își propune să descopere modul în care marea și împrejurimile sale s-au schimbat, de la ultima eră glaciară, prin cercetarea fundului mării.

Echipa anglo-bulgară, condusă de prof. Jon Adams, de la Universitatea din Southampton, în parteneriat cu Centrul de arheologie subacvatică, a descoperit anul trecut nava comercială grecească veche de 2.400 de ani, pe lângă alte peste 60 de epave găsite în apele adânci.

Apărând la vedere în timp ce ROV-urile scanau3D zona, nava antică stătea întinsă pe o parte, catargul și cârma erau vizibile, precum și băncile de vâsle și recipientele mari din ceramică din cală. Georgieva a numit-o „cea mai spectaculoasă descoperire – de până acum”.

Georgieva este de acord cu alți arheologi marini, cum că intrăm într-o epocă de aur a descoperirilor în zona Mării Negre.

Arheologii știau că aici se construiseră civilizații antice și că navele făcuseră comerț de-a lungul coastei Mării Negre. Dar, până acum, tehnologia imagistică nu fusese încă suficient de avansată pentru a oferi o imagine reală a fundului mării, astfel că tot ceea ce se găsea acolo a continuat să rămână învăluit în mister.

„Știam din surse istorice de colonizarea coastei Mării Negre, din Grecia, din Marea Mediterană, dar nu am descoperit nimic de genul navelor. De ce? Unde sunt ele? Care sunt motivele pentru care nu le-am găsit?”, spune Georgieva. „Ultimii patru ani au fost un pas foarte mare … în modul în care investigăm peisajele scufundate și naufragiile.”

Faptul că aici se găsesc nave remarcabil conservate se datorează unui fenomen acvatic unic, a explicat celebrul explorator de mare adâncime, Dr. Bob Ballard.

Ballard, oceanograful american cel mai bine cunoscut la nivel internațional pentru descoperirea epavei Titanicului, în 1985, a fost zeci de ani fascinat de așa-numita „mare anoxică” de sub Marea Neagră: un strat rece, lisit de oxigen, situat sub apele calde de opal, familiare vizitatorilor.

„M-a interesat anoxia: când am găsit Titanicul, am intrat și am văzut stări de conservare ridicate – marea adâncă este un muzeu uriaș”, afirmă Ballard, într-un interviu telefonic. Deoarece doar câteva tipuri de bacterii supraviețuiesc în stratul anoxic al Mării Negre, această stază este cea mai puternică aici – având potenţialul de a mumifica rămășițele umane și de a păstra într-o „stare perfectă”, timp de milenii, momentele de după un dezastru.

Între 1999 și 2014, Ballard a condus o expediție în Marea Neagră și în Marea Mediterană, care a fost şi prima care a explorat în mod cuprinzător acest tărâm umbros. Cu echipajul său, a descoperit zeci de nave perfect conservate, inclusiv o navă comercială otomană, care conținea rămășițe umane.

„A fost un efort bun, de 15 ani de organizare a mai multor expediții care să demonstreze că [marinarii antici erau] mult mai îndrăzneți decât crezuseră istoricii – că au mers pe rute comerciale directe, pe ape adânci, că nu doar au navigat pe lângă litoral, ci au traversat oceanul deschis”.

Dar atât Georgieva, cât și Ballard susţin că explorarea în adâncime oferă noi indicii într-un alt mister, poate chiar mai mare.

În bestseller-ul din 2000, Noah’s Flood, de William Ryan și Walter Pitman, geologii marini credeau că depistaseră originea istorică a legendelor unui mare potop care s-a abătut asupra civilizațiilor antice învecinate cu Marea Mediterană și Marea Neagră, acum 7.600 de ani. Povestită anterior în mitul creației babiloniene, Enuma Elish, și în epopeea mesopotamiană a lui Ghilgameș, povestea a devenit cel mai bine cunoscută în întreaga lume în forma biblică, drept Arca lui Noe.

Potrivit lui Ryan și Pitman, acum aproximativ 20.000, ceea ce este acum Marea Neagră a fost separată de Marea Mediterană de un teren montan.

Teoria Inundațiilor lui Noe susţine că odată cu încheierea ultimei epoci glaciare de pe pământ, topirea calotelor polare a cauzat creșterea apelor mediteraneene, care au creat un canal prin munți, formând ceea ce este acum Bosforul şi rezultând un potop catastrofal cu apă de mare ce a năvălit de 200 de ori mai puternic decât căderea de apă a Cascadei Niagara. Se estimează că, în câteva luni, Marea Neagră a inundat o masă terestră de mărimea Irlandei, inundând câte o milă pe zi.

În anul 2000, Ballard spera să facă lumină asupra teoriei lui Ryan și Pitman, când a descoperit țărmul dinaintea inundaţiilor și clădirile din civilizațiile umane care trăiseră de-a lungul acestuia, la 12 mile de coasta turcă a Mării Negre. A crezut că aceste descoperiri vor susține ipoteza inundațiilor.

Dar Black Sea MAP indică o altă direcție, a explicat Georgieva. „Geofizicienii și alți specialiști din centrul oceanografic din Southampton spun că nu există dovezi care să susțină această teorie. Ceea ce am colectat nu dovedește această inundație catastrofală. Datele arată o creștere graduală, mai probabilă, a nivelului mării”.

Cu mai multe date care încă urmează să fie analizate, apare ideea că apele au crescut neobservabil, cu câţiva metri de-a lungul secolelor, chiar și mileniilor.

Totuși, Ballard numește Marea Neagră un „loc magic”, o zonă cu „o cantitate uimitoare de istorie”, care are mai multe de oferit arheologilor și fanilor legendelor istorice decât conexiunea cu potopul lui Noe: „Marea Neagră are această [conexiune biblică]; De asemenea, e locul în care Jason și argonauții au căutat Lâna de Aur. Mai sunt multe de descoperit în Marea Neagră. Cred că veți vedea Marea Neagră adăugând o mulțime de capitole la istoria omenirii, acum că știm unde să căutăm și cum să privim”.

Pentru localnici și vizitatori, emoția dezvăluită în larg nu pare departe.

Bulgaria găzduiește o bogăție de istorie arheologică din societățile romane, grecești și alte societăți antice, pe care turiștii le caută adesea la vecinii mediteraneeni, Italia și Grecia. Dar aici, descoperirile se fac accelerat, mai ales din 2007, când au început să sosească finanțări, odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană.

Nesebăr se află pe o porțiune de coastă, la puțin mai mult de 100 km, cu mașina, de orașul bulgar Varna, în nord, și la aproape 70 km de peninsula Sozopol, în sud, unde istoria densă pune bazele unor trasee arheologice bulgare emergente.

În 2012, Solnitsata, situat în apropiere, numit cel mai vechi oraș preistoric din Europa (deși controversat) de către descoperitorii săi, s-a alăturat minunilor deja descoperite la nord de Nesebăr, cum ar fi Necropola din Varna, cea mai veche comoară de aur din lume, datând din jurul anului 4.500 î.Hr., cu mulți ani înainte piramidele Egiptului.

În timp ce descoperirile Black Sea MAP sunt la adâncimi prea mari pentru ca turiștii să le poată vizita, sesiuniile de scufundări merg spre zidurile defensive originale ale Nesebăr, datând din vremea tracilor, și cuirasatele din primul și al doilea război mondial, sau avionul fostului lider comunist bulgar, Todor Jivkov, care a fost scufundat intenţionatmîn Golful Varna, în 2011, cu scopul de a crea un recif artificial.

Pentru a-şi face o idee despre ceea ce este în mare, Georgieva le recomandă scufundătorilor să viziteze ceea ce ea numește „muzeul deschis” al fortificațiilor din Nesebăr, zidurile expuse, vizibile de la marginea insulei şi ruinele similare din Sozopol.

Dar descoperirile făcute de echipa Black Sea MAP sunt şi ele aduse la lumină și prezentate în Lost Worlds, o expoziție aflată în turneu în Bulgaria, unde vizitatorii pot explora o reconstituire digitală a epavei vechi de 2.400 de ani, dar şi modele 3D ale acesteia, cu ajutorul realităţii virtuale. >>

1 COMENTARIU

  1. Sa nu dea peste nivelul de trai al românilor!!!..va fi intr-adevar o știre fantastică,mai mare decât interviul dat unei ciori de celebra actriță de filme pentru adulți…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here