Marioneta Orban, în pericol? Drumul scurt de la revelațiile din Washington Post, privind invazia, la revelațiile despre axa Budapesta-Moscova

Sursa: Kremlin.ru

Seria de articole dedicate de Washington Post măsurii în care conducerea politico-militară a Ucrainei fusese din timp informată de către SUA cu privire la iminența invaziei ruse este mai mult decât prețioasă. În primul rând, ea pune în lumină hotărârea fără echivoc a americanilor de a nu permite repetarea unor tragedii la scară cel puțin continentală (fie în Europa via Rusia, fie în Asia via China).

Pentru moment, numeroasele reacții (mai ales cele apărute pe plan intern ucrainean) se concentrează asupra adecvării măsurilor luate de administrația Zelenski, întâi de toate în ceea ce privește informarea populației asupra nivelului real de pericol. Iar în acest siaj s-au născut controverse, probabil multe dintre ele nici n-ar fi putut fi evitate, dar este de reținut că discuția iscată are ea însăși valoare didactică și pedagogică, pentru viitor (și pentru toată lumea).

Însă ceea ce este și mai izbitor, privind dintr-o perspectivă mai largă, este faptul că articolele din Washington Post dezvăluie publicului mondial cât de sensibile, cât de multe și cât de precise au fost informațiile pe care SUA și, în plan secund, unii parteneri le-au avut despre ceea ce se petrecea în culise, la Moscova. Dacă în capitala lui Stalin și Putin ar fi existat fie și 0,1 miligrame de onoare, am fi asistat deja la sinucideri ritualice în masă, în rândul leadership-ului politic, militar și de intelligence al Rusiei. Nu este cazul. Acum, culoarele puterii de la Moscova s-au transformat mai degrabă într-o uriașă pistă de alergare pentru șobolanii mari și mici care caută haotic găuri care să îi salveze și la adăpostul cărora să se reinventeze.

Practic, în războiul din Ucraina, Rusia de azi e învinsă chiar pe terenul conducerii sale: terenul informațiilor, al spionajului și contraspionajului. Condus de un KGB-ist cu carte de muncă, statul rus, o struțo-cămilă acaparată de jos în sus și de la stânga la dreapta de KGB-ul cu iz stalinist, este pe punctul de a fi pulverizat în luptă directă și dreaptă, după cum zice basmul. Au existat și până acum suficiente indicii solide asupra rolului pe care intelligence-ul l-a jucat în contracararea planurilor de luptă ale Kremlinului, dar seria din Washington Post adaugă substanță și cumva „oficializează” teza că războiul din Ucraina s-a jucat decisiv în subteranele culegerii de informații și a analizei. Iar Putin a fost lovit năprasnic din toate părțile: de serviciile americane (și nu numai), prin acuratețea cu care au „lucrat” regimul; și de serviciile rusești, prin ferocitatea cu care incompetența, corupția, superficialitatea, poate și trădările, dar și autosuficiența au subminat proiectul regimului.

Cu siguranță, această dimensiune a intelligence-ului va rămâne factorul dominant și de aici încolo, deopotrivă în derularea și apoi stingerea conflictului. Și aș îndrăzni să cred că există (și se impune) un potențial de ramificații, căci războiul din Ucraina nu reverberează doar în Ucraina și Rusia, ci într-un orizont mai larg.

Un segment-cheie al acestui orizont poate fi cel al trădărilor din interior cu care s-au confruntat, pe parcursul invaziei, nu numai rușii lui Putin, ci și Occidentul. Este grăitor și sănătos că în Italia, de exemplu, campania electorală a intrat în oarecare vrie din cauza penetrărilor scenei politice de către agenții Moscovei. Și merită urmărită continuarea. Dar mai e un dosar spre care nu ar avea de ce să nu se ramifice, din perspectivă occidentală, dimensiunea de intelligence a războiului din Ucraina: dosarul Ungaria.

Cu Viktor Orban dirijor și ministru-i de Externe, Peter Szijjarto, pe post de violonist, vocal și chiar dansator, Budapesta făcut în ultimii ani și cu o uluitoare vizibilitate în ultimele șase luni, un „curluntrism” ruso-chinez de zile mari.

Țară mică, dar membră NATO și UE, Ungaria lui Orban a devenit un teren de desfrâu informativ mai ales pentru Moscova, aspect care nu a scăpat nicio clipă atenției presei internaționale. Iar accesele de servilism ale lui Viktor Orban față de Vladimir Putin au sugerat constant (deopotrivă prin formă și fond) că sfori invizibile, iar nu ideologii și principii animă marioneta de la Budapesta.

Scriam aici, într-un text din 6 martie, în primele zile ale războiului, că „invazia rusă în Ucraina a deschis nu doar perspective reale a domolire a Rusiei, ci și un culoar pragmatic pentru disciplinarea Ungariei”. La acea vreme, rămăsese mai puțin de o lună până la alegerile parlamentare din această țară și notam că „în orice caz, indiferent de deznodământul electoral din 3 aprilie, nici UE, nici NATO, nici SUA nu mai pot trata catârul ungar cu indulgența manifestată odinioară. Indiferent dacă Orban pleacă sau rămâne, Occidentul e obligat să deschidă acest front. Și trebuie să procedeze astfel nu atât pentru a aduce la ordine Ungaria, de dragul eticii și moralei, ci pentru a contracara intruziunea rusă și pe cea chineză în afacerile Europei și cele americano-europene”.

Între timp, din 6 martie până azi, culminând cu auto-detonarea de la Băile Tușnad, Viktor Orban a furnizat Occidentului o vastă paletă de motive pentru o abordare îndrăzneață a regimului de la Budapesta. Este un fapt binecunoscut acela că orice nereglare la timpul oportun a conturilor ce trebuie reglate nu poate conduce decât la probleme și mai mari într-un moment la fel de sensibil sau poate și mai și.

Există, după cum scriam în același text din 6 martie, câteva linii directoare pe care o viitoare intervenție chirurgicală a Vestului, în dosarul ungar, nu le poate evita. Le reiau mai jos:

  1. Banca Internațională de Investiții – cunoscută și drept banca spionilor ruși. Lucrurile încep să se miște deja. România și Cehia încep procedurile de retragere. Noi intraserăm din vremea comunistă în această poveste și ne găseam în ea alături de state precum Rusia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Cuba, Vietnam, Mongolia. Din 2018, instituția și-a mutat sediul și încă o tranșă de spioni de la Moscova la Budapesta. PSD, prin Dragnea și Teodorovici, au fost acuzați că de oficii favorabile Moscovei, prin modul în care au reactualizat implicarea României în acest organism.
  2. Spargerea capitalului rusesc care a ajuns să circule în Ungaria. Dar și identificarea acelor felii de capital rusesc care, în varii forme și sub diverse acoperiri, s-or scurge/s-or fi scurs până în Transilvania, în beneficiul sporirii influenței Budapestei în regiune.
  3. Blocaje consistente în calea influenței chineze din Ungaria, ca și în calea capitalului chinez, în condițiile în care cele două piese pot fi maligne nu doar pentru politica externă a Budapestei, ci și din perspectiva alterării orientării țărilor învecinate.
  4. Expunerea raptului comis de Guvernul Viktor Orban și de afaceriștii de pe orbita sa, deopotrivă în cuferele statului ungar și în cuferele europene. Există instrumente politice, există instrumente juridice (Parchetul European, condus de Laura Kovesi, poate juca foarte ușor un rol de prim-solist – dar nu e singura pârghie).
  5. Contra-propagandă articulată la propaganda lui Viktor Orban, în condițiile în care astfel s-ar putea lovi direct în narațiunea moscovită. Orban nu a inventat, ci a importat și adaptat la realitățile locului un produs 100% rusesc.
  6. Folosirea la justul potențial a prevederilor care leagă accesul la fondul de recuperare post-Covid de respectarea statului de drept (a început deja).
  7. Sprijinirea activă a opoziției ungare și a societății civile, mai ales dacă Viktor Orban rezistă în funcție după alegerile din 3 aprilie.
  8. Cercetarea în amănunt și expunerea detaliilor mai puțin cunoscute ale relației privilegiate pe care a construit-o Ungaria cu Rusia și China. Invazia din Ucraina impune ca prioritate pe prima.
  9. Calmarea ispitei revizionismului ungar în regiune – de la cel privitor la România, Ucraina, Slovacia și până la alimentarea lui, de către Budapesta, în spațiul ex-iugoslav.

Este ușor de imaginat că dacă s-au aflat atâtea detalii și cu atâta vreme în avans despre planurile Rusiei cu Ucraina, secretele murdare dintre regimul Orban și regimul Putin trebuie doar declasificate și exploatate inteligent.

Influența chineză în Ungaria. Narațiunea pro-China este modelată chiar de Guvernul Orban, nu de Beijing

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here