Jurnalista Emilia Sercan participa la cea de-a VI-a editie a evenimentului 'Zilele mass-media romano-germane', in Bucuresti, miercuri, 4 decembrie 2019. Inquam Photos / Ilona Andrei

Chestorul Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, și comisarul șef Petrică-Mihail Marcoci, prorectorul instituției, discutau pe WhatsApp pe un grup denumit „Echipa”, pentru a o opri pe jurnalista Emilia Șercan să publice articolele care vizau un posibil plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Adrian Iacob, dezvăluie Ziare.com.

Discuții similare au purtat și pe aplicația Telegram, aplicațiile fiind considerate mai sigure/securizate și mai greu de interceptat în cazul unei anchete. Detaliile sunt din dosarul în care chestorul și comisarul-șef sunt judecați pentru instigare la șantaj.

Acestea apar și într-un proces care a fost separat de acest caz, cel în care subinspectorul Gheorghe-Adrian Bărbulescu, din cadrul Academiei de Poliție, a fost condamnat pe 9 decembrie 2019, la 1 an de închisoare cu amânarea executării, pentru că i-ar fi trimis mesaje de amenințare jurnalistei Emilia Sercan.

În acest caz, Bărbulescu a acceptat să colaboreze cu anchetatorii, a pledat vinovat pentru șantaj și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA pentru această sentința.

Acordul de recunoaștere a vinovăției făcut de Bărbulescu cu DNA a fost admis de Tribunalul București, dar a fost contestat de comisarul șef Petrică-Mihail Marcoci, în calitate de „persoană interesată”. Curtea de Apel București a stabilit primul termen de judecată pe 24 februarie, potrivit portalului instanțelor.

Datele din acest articol sunt din dosarul care a ajuns pe masă magistraților Curțîi de Apel București.

*Probele cheie

Potrivit Tribunalului București, în acest caz sunt mai multe probe cheie: cum ar fi percheziția informatică a telefoanelor, în care au fost găsite discuțiile de pe WhatsApp și Telegram, interceptările unor convorbiri realizate în mediul ambiental, care au fost realizate în baza unui mandat emis de jduecatorii Curțîi de Apel București, un raport de constatare tehnico științifică, declarațîi ale unor martori, plângerea Emiliei Sercan dar și mărturia lui Bărbulescu.

Potrivit procurorilor DNA, Iacob și Marcoci erau nemulțumiți de demersurile Emiliei Șercan, care scria despre doctoratele plagiate care au fost obținute la Academia de Poliție. În plus, în martie 2019, jurnalista a dezvăluit că lucrarea lui Adrian Iacob este plagiată cel puțin 70%.

Articolele au determinat demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și a unor verificări ale comisiei de etică din cadrul Academiei. În acest context, Iacob și Marcoci au plănuit discreditarea jurnalistei.

Pentru aceasta, cei doi au apelat la serviciile unor subordonați, care aveau calitatea de ofițeri de poliție. Unul dintre acești ofițeri a fost subinspectorul Gheorghe-Adrian Bărbulescu, care absolvise cursurile Academiei de Poliție în cursul anului 2018 și care fusese angajat în același an în cadrul instituției de învățământ, că ofițer debutant, în urma demersurilor făcute de Iacob.

Potrivit anchetei, comunicările dintre Iacob și Bărbulescu se realizau folosind în mod exclusiv aplicații criptate pentru a evita interceptarea comunicațiilor.

Inițial, Bărbulescu a fost pus să caute pe internet informații potențial compromițătoare la adresa Emiliei Șercan.

*Decizia de a trece la șantaj

La sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, Iacob și Marcoci i-au cerut lui Bărbulescu să transmită mesaje de amenințare jurnalistei, pentru a o determina să înceteze investigațiile jurnalistice care îi vizau nemijlocit. Cei doi l-au asigurat că nu va putea fi depistat de organele de urmărire penală. Bărbulescu a acceptat, deși, așa cum notează și anchetatorii, nu avea niciun interes personal în acest sens, având în vedere că nu deținea titlul științific de doctor și nu era vizat în niciun mod de investigațiile jurnalistice.

Iată ce spune Bărbulescu în declarația de la DNA.

Discuțiile cu Iacob Adrian și Marcoci Petrică – Mihail referitoare la transmiterea de mesaje către Emilia Sercan au început cu aproximație la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie.

Din câte îmi amintesc, într-o zi am fost chemat la biroul rectorului, iar în față ușii acestuia m-am întâlnit cu Marcoci Petrică – Mihail, iar acesta mi-a spus că în ziua următoare vom avea o treabă împreună.

Ulterior, am intrat în biroul rectorului, care mi-a cerut să ieșim pe balcon și mi-a spus că Marcoci Petrică – Mihail a avut ideea să cumpăr un telefon mobil și o cartelă prepay specială pentru a transmite comentarii negative și înjurături pe pagina de Facebook a acesteia și pe platformele online unde erau publicate articole referitoare la ea pentru a o determina să se oprească din publicarea articolelor referitoare la plagiat.

Cred că în cursul aceleiași zile m-am întâlnit din nou cu Marcoci Petrică – Mihail, care mi-a spus să cumpăr telefonul de pe OLX, iar cartela de la un magazin de cartier, pentru a evita să fiu identificat. Ulterior, acestea urmau să fie folosite pentru crearea mai multor conturi fictive de e-mail și de Facebook pentru a transmite mesajele. Telefonul achiziționat în acest scop nu trebuia luat cu mine la academie, pentru a nu putea fi făcută o legătură.

Eu am perceput că scopul acestor demersuri era salvarea carierei universitare a lui Iacob Adrian, care era vizat de acuzațiile de plagiat, iar pierderea titlului de doctor ar fi tras imposibilitatea de a funcționa în cadrul academiei. Cred că Marcoci Petrică – Mihail s-a implicat pentru a-l proteja pe rector, având în vedere că prorectorul este numit de rector, astfel încât funcția lui depindea de cea a lui Iacob Adrian.

În perioada care a urmat, am avut mai multe discuțîi pe această temă cu cei doi, practic de fiecare dată când îi întâlneam în cadrul academiei mă întrebau dacă am achiziționat telefonul. A existat cel puțin o situație în care am avut o discuție în trei referitoare la achiziționarea telefonului și la transmiterea mesajelor pe holul academiei. Marcoci Petrică – Mihail a afirmat că suntem toți băgați în aceasta, lucru pe care eu l-am înțeles implicit că o promisiune că mă vor ajuta să nu fiu identificat și tras la răspundere penală.

Eu am resimțit aceste solicitări repetate de transmitere a mesajelor ca o presiune, pentru că mi se cerea acest lucru insistent, fiind sunat de Marcoci Petrică – Mihail inclusiv în timp ce mă aflăm în concediu pentru a mă întreba dacă am scris ceva
„, mărturisește Bărbulescu.

*Fost ofițer la „Doi și-un sfert”

Un lucru esențial, această modalitate de transmitere a mesajelor a fost concepută de către Marcoci, care s-ar fi folosit de cunoștințele tehnice dobândite în calitatea sa anterioară de ofițer de informații.

În perioada 2001-2005, Marcoci (foto) a lucrat în cadrul Direcției Generale de Informațîi și Protecție Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut că „Doi și-un sfert”.

marcoci

Sursa: Academia de Poliție

Potrivit CV-ului, el a activat că ofițer specialist la Diviziunea Informațîi – Sectorul de Combatere a Macrocriminalitatii Economico-Financiare și Anticorupție (2002-2005) și ca ofițer operativ la Diviziunea Supraveghere Operativă, Investigații și Transmisiuni (2001-2002).

Planul acestuia, potrivit DNA: telefonul și cartele să fie achiziționate special în acest scop din locuri diferite și care urmau să fie distruse imediat după folosire. De asemenea, mesajele urmau să fie transmise dintr-o locație cât mai îndepărtată de locuința lui Bărbulescu.

Deplasarea în acest loc urma să se realizeze fără că Bărbulescu să aibă asupra sa telefonul personal, pentru a evita în acest mod ca telefonul personal și cel folosit la comiterea faptei să fie active în același timp și în același loc și să se poată realiza astfel o legătură între ele.

*A încercat și cu alte persoane

Marcoci a cerut și unei alte persoane să achiziționeze două telefoane mobile și să creeze două conturi de email fictive, în același scop, însă această s-a temut de posibilele repercusiuni și nu a dat curs solicitării. Acesta a povestit totul la DNA.

Marcoci Petrică – Mihai m-a rugat să cumpăr două telefoane noi pe care să le folosesc pentru înființarea unor adrese de mail.

Am înțeles că aceste telefoane urmau să fie folosite pentru postarea de comentarii negative la adresa Emiliei Sercan, deoarece știam că Bărbulescu Gheorghe-Adrian făcea acest lucru și m-am gândit că era nevoie de telefoane și de adrese noi pentru a nu putea fi depistat.

Eu nu am vrut să mă implic în așa ceva și l-am tot amânat, invocând diferite pretexte, pentru că îmi era rușine să îl refuz în mod direct
,” a declarat martorul.

*Amenințările

Bărbulescu a executat ordinele și a trimis mai multe mesaje Emiliei Sercan, întâi pe contul de Facebook, apoi pe numărul de telefon.

Oprește-te să mai faci rău! Tot răul se întoarce persoanelor dragi! Chiar atât de inconștientă ești? Chiar nu ai nimic de pierdut? Eu cred…că ai,” era unul din mesaje.

Trebuie spus că unele mesaje sunt foarte dure și am ales să nu le reproducem.

Pe 17 aprilie 2019, jurnalista Emilia Sercan a postat pe rețeaua Facebook cum arată mesajul de amenințare primit și faptul că a depus o plângere la Poliția Capitalei. O parte din mesaj a fost cenzurată, pentru protecția unor apropiați ai Emiliei Sercan.

emilia sercan

Sursă: Facebook/ Emilia Sercan

După trimiterea mesajului, Bărbulescu a îndepărtat cartela din telefon, a distrus aparatul strivindu-l cu autoturismul, după care a aruncat o parte din componente în Lacul Morii și o altă parte într-un coș de gunoi.

*Operațiunea „Ascunderea urmelor”

După ce Emilia Sercan a publicat pe Facebook mesajul primit, iar mass-media a comentat cazul, întreaga zi de 17 aprilie 2019, Poliția a deschis o anchetă.

Potrivit DNA, pe 18 aprilie 2019, Iacob se întâlnește cu Bărbulescu în sala de forță a Academiei de Poliție și îi transmite că a vorbit cu cineva de la Direcția Generală Anticorupție despre dosar și că, dacă se va descoperi că Bărbulescu a cumpărat telefonul folosit pentru transmiterea mesajelor, să susțină că anterior zilei de 15 aprilie 2019 îl vânduse unei persoane necunoscute.

De asemenea, i-a cerut să declare că tranzacția s-ar fi realizat într-un parc de vânzări mașini, întrucât acolo nu sunt camere de filmat.

În aceeași zi, Bărbulescu discuta și cu Marcoci, iar prorectorul i-a spus că a aflat că Serviciul Român de Informații nu este implicat în anchetă, „astfel încât totul e în regulă”.

*Testul cu detectorul de minciuni

Audiat pe 24 aprilie 2019, Bărbulescu recunoaște tot și pune la dispoziția procurorilor capturile discuțiilor pe care le-a avut pe WhatsApp și Telegram cu Iacob și Marcoci. El este de acord să facă și testul cu detectorul de minciuni, iar poligraful nu a identificat semne ale comportamentului simulat.

În plus, subinspectorul a fost de acord să participe la întâlniri și să realizeze schimburi de mesaje cu Iacob și Marcoci, sau intermediari ai acestora, în cadrul cărora să discute despre împrejurările în care a adresat amenințări Emiliei Sercan, în vederea strângerii de date și informațîi necesare stabilirii situației de fapt.

Așa că în mai 2019, atunci când Bărbulescu se întoarce la locul de muncă, acesta are o discuție cu Marcoci în care prorectorul îl întreabă repetat dacă mesajele de amenințare au fost șterse. Totul a fost înregistrat ambiental.

Timp de mai multe zile, Bărbulescu și cei doi superiori discută despre acest caz. Șefii Academiei insistă că subinspectorul să nu-i implice pe cei doi. Iacob îi transmite să gestioneze situația în așa fel încât să scape cu toții și reiterează promisiunea că va fi păstrat în cadrul academiei, în ciuda dosarului penal.

*Muncă în folosul comunități

Judecătorul care a analizat situația subinspectorului Bărbulescu a arătat că acesta are posibilități de îndreptare, aplicarea imediată a pedepsei de 1 an închisoare nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinată.

„Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale care să impună aplicarea unui tratament agravant și beneficiază de sprijinul familiei, având deci posibilități de reinserție socială și în absența plasării sale în regim de detenție iar măsurile și obligațiile prev. de art. 85 C.pen. (măsurile de supraveghere și obligații – n.red.), reprezintă pârghia prin care acest lucru se poate realiza”, motivează Tribunalul București.

Instanța i-a instituit mai multe obligații acestuia, printre care și să presteze o muncă neremunerata în folosul comunității pe o perioada de 40 de zile, la Administrația Domeniului Public București – Sector 2 București sau Administrația Domeniului Public București – Sector 6 București.

*La judecată

Pe de altă parte, Marcoci și Iacob contesta acuzațiile DNA. Înalta Curte a constatat marți seară legalitatea rechizitoriului și a administrării probelor în dosarul lor. Practic, procesul a trecut de faza de Camera Preliminară și urmează să înceapă procesul în care sunt judecați pentru instigare la șantaj.

Articolul integral poate fi citit aici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here