Rusia, China și India se întrec pentru a găsi un vaccin contra coronavirusului, dar standardele internaționale nu sunt întotdeauna respectate. Unii cercetători și-au testat remediile chiar pe ei înșiși.
- O analiză Der Spiegel, pe care o vom reda pe larg.
Când Alexander Ginzburg s-a injectat cu vaccinul pe care l-a dezvoltat, nici măcar nu începuse să testeze substanța pe maimuțe. Asta a fost acum patru luni, iar Ginzburg, microbiolog și director al Institutului Gamaleya din Moscova (de stat), spune că încă se simte bine. O sută de angajați ai institutului au fost de acord, de asemenea, să fie vaccinați. Și toți sunt încă sănătoși.
Ginzburg lucrează la ceea ce se numește un vaccin vectorial, care implică introducerea materialului genetic din virusul SARS-CoV-2 într-un virus purtător inofensiv pentru a stimula sistemul imunitar uman să producă anticorpi. Ginzburg, în vârstă de 68 de ani, nu este foarte preocupat de riscurile asociate injectării unei substanțe care este încă în curs de dezvoltare. „Vreau să mă protejez pe mine și pe angajații mei”, spune el, susținând că vaccinul său este atât sigur, cât și eficient. La urma urmei, spune el, a mai dezvoltat până acum un alt vaccin tot pentru un coronavirus.
Guvernul rus speră să aprobe cât mai rapid vaccinul lui Ginzburg, oficialii Ministerului Sănătății spunând că ar putea fi luată o decizie în următoarele câteva zile. Dacă va fi aprobat, mai întâi vor trebui injectați medicii și profesorii ruși. Nu este clar dacă vor avea de ales.
Totuși, Rusia nu este singură. Este doar unul dintre numeroasele exemple care ilustrează modul în care cursa pentru un vaccin anti-COVID-19 continuă să accelereze – alimentată de țări autocratice, precum Rusia și China, care nu sunt întotdeauna atât de exigente în ceea ce privește standardele medicale și etice. O descoperire în câmpul acestei cercetări ar însemna că Moscova și Beijingul ar putea să-și protejeze mai repede populațiile și să își redeschidă economiile mai devreme decât rivalii lor. Un vaccin nu ar reprezenta doar un progres în lupta împotriva virusului, ci s-ar traduce, de asemenea, în putere, prestigiu și bani, deoarece restul lumii s-ar agita să cumpere remediul.
Mai lax decât în altă parte
În același timp, introducerea prematură a unui vaccin care nu este gata pentru „prime time” ar avea consecințe grave. Politicienii trebuie să fie conștienți că dezvoltarea rapidă a unui vaccin nu este singura lor provocare. Mai trebuie să și convingă populația că vaccinul este sigur, spune Chandrakant Lahariya, un epidemiolog din India. Efectele secundare care apar târziu ar putea duce la o situație în care „încrederea dispare nu doar legate de acest vaccin, ci referitor la toate celelalte dezvoltate în întreaga lume”.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), laboratoarele din 12 țări au dezvoltat 27 de candidați la vaccin, care sunt acum supuși testelor clinice. Este vorba de echipe din Marea Britanie, Japonia, Germania, Coreea de Sud și Statele Unite, dar institutele din China, India și Rusia au început, de asemenea, procesul de evaluare clinică – trei piețe emergente ambițioase, cu conducere naționalistă și autorități de reglementare care tind să fie mai laxe decât în alte părți.
Cu peste 865.000 de infecții cu coronavirus, Rusia este în prezent cea de-a patra țară cea mai afectată din această pandemie, iar președintele Vladimir Putin face eforturi pentru o reușită în dezvoltarea vaccinurilor. Guvernul spune că peste 20 de țări din Asia, America Latină, Africa și Orientul Mijlociu și-au exprimat interesul pentru vaccin. La Moscova, se vorbește despre un „moment Sputnik”, o referire la lansarea de către Uniunea Sovietică a primului satelit, 1957, înaintea americanilor.
Epidemiologi precum Vasili Vlassov, de la Școala Superioară de Economie din Moscova, avertizează totuși în legătură cu euforia prematură. Comentariile triumfaliste ale Kremlinului sunt „ca propaganda din perioada sovietică”. Vlassov este critic pentru guvernul care a redus obstacolele legale. Moscova intenționează să înceapă producția în masă a vaccinului în septembrie sau octombrie, chiar dacă studiile clinice nu au trecut încă în faza III, decisivă, a testului clinic. „Rusia încalcă regulile agreate la nivel internațional”, spune el.
Conform recomandărilor OMS pentru vaccin, fiecare substanță nouă trebuie testată mai întâi în laborator și pe animale înainte de a putea fi administrată la om. În prima fază a unui studiu clinic, e vorba de foarte puțini subiecți care primesc vaccinul, faza II implicând zeci sau poate câteva sute de oameni. În faza a III-a, sunt implicați deseori zeci de mii de subiecți de testare. Fiecare fază este crucială pentru a determina dacă noul vaccin este sigur și dacă este eficient.
Un „bonus frumușel”
În plus, participarea la teste trebuie să fie voluntară. Subiecții testați primesc în mod normal o compensație financiară, care tinde să nu fie deosebit de generoasă. De asemenea, toate datele relevante referitoare la procese trebuie făcute publice pentru ca agențiile guvernamentale și alți oameni de știință să le poată evalua.
Institutul Gamaleya încalcă aceste recomandări în diferite moduri. Până în prezent, aproape că nu au fost publicate niciun fel de date științifice, în timp ce doar 76 de subiecți testați au luat parte la prima și a doua fază a testării. Jumătate dintre ei sunt soldați, iar cealaltă jumătate civili, care au primit 100.000 de ruble pentru participarea lor, echivalentul a aproximativ 1.200 de euro sau aproximativ trei salarii medii lunare în Rusia. Anna Kutkina, unul dintre voluntari, îl numește un „bonus frumușel” și intenționează să utilizeze banii pentru cumpărarea fermei la care visa de mult timp.
Însă nu doar eforturile rusești par să fie ghidate de un zel excesiv.
Și în India unii sunt nerăbdători. Industria farmaceutică a țării este cel mai mare producător de vaccinuri din lume, deși majoritatea sunt dezvoltate în altă parte din cauza lipsei de inovație internă. Prim-ministrul Narendra Modi ar vrea să schimbe această situație. Cel puțin șapte companii farmaceutice indiene caută în prezent să dezvolte un vaccin împotriva COVID-19. Compania Bharat Biotech a înregistrat cele mai multe progrese. Și-au numit candidatul Covaxin.
La începutul lunii iunie, în spațiul public s-a „scurs” o scrisoare trimisă de directorul Consiliului indian de Cercetare Medicală, instituție deținută de stat. Potrivit documentului, subiecților testați trebuia să li se administreze Covaxin „până cel târziu pe 7 iulie”, cu scopul de a pune vaccinul la dispoziția publicului până în 15 august. A fost „greu” să aleagă o asemenea dată: 15 august este Ziua Independenței Indiei.
Academia Indiană de Științe a dat rapid o declarație în care a etichetat cronologia respectivă ca „neviabilă” și „nejustificată”. Producătorul Bharat Biotech a menționat apoi că posibila aprobare va dura cel puțin alte cinci luni, iar Comnsiliul de Cercetare Medicală s-a văzut nevoit să revină. Pentru expertul în sănătate Lahariya, incidentul arată că supravegherea funcționează de fapt în India: „O astfel de dezbatere ar fi fost posibilă în Rusia și în China?”.
Totuși, favoritul în cursa pentru un vaccin nu este India, ci China. Trei dintre cei șase candidați din întreaga lume care se află în prezent în testele de faza III au fost dezvoltați de oamenii de știință chinezi. Celelalte trei companii ajunse în etapa finală a testelor sunt compania britanică-suedeză AstraZeneca, firma germană Biontech și compania americană Moderna.
Chinezii, însă, se confruntă cu o problemă la care alte țări râvnesc: nu au suficiente cazuri de coronavirus. Eficacitatea unui vaccin poate fi testată în mod adecvat numai în locurile în care subiecții se confruntă cu un anumit risc de infecție. Cu toate acestea, ca urmare a măsurilor stricte de blocare și de supraveghere din China, în esență virusul a fost eradicat în această țară. Din acest motiv, Sinopharm își derulează procedurile de faza III în Emiratele Arabe Unite, iar Sinovac s-a orientat spre Brazilia.
„Un Fiasco diplomatic”
Beijingul a promis deja că aceste două țări și alte națiuni pro-China vor avea acces la vaccin, spune Yanzhong Huang, expert în domeniul sănătății, în cadrul think-tank-ului american Council on Foreign Relations. Acesta, spune el, este un risc politic: având în vedere că China nu poate controla mass-media din țările beneficiare, ar putea exista relatări negative, despre posibile efecte secundare. „Acesta ar fi un fiasco diplomatic pentru China”, spune Huang.
În plus, armata chineză a administrat vaccinul unui număr necunoscut de soldați de la sfârșitul lunii iunie, în ciuda faptului că testele de faza a III-a încă nu începuseră. Vaccinul a fost dezvoltat de oamenii de știință ai armatei, în cooperare cu compania chineză CanSino.
Un participant la studiul clinic din faza a II-a, de la CanSino, sugerează că procedurile au fost un pic mai stricte decât cele de la Moscova. În timpul focarului din Wuhan, Lao Ji a livrat alimente și medicamente pe motoreta sa. El își amintește că a fost îngrozit în momentul în care a citit traducerea chineză a unui articol din jurnalul medical Lancet, care a descris cum sistemul imunitar al unui pacient cu coronavirus poate scăpa de sub control.
A aflat prin intermediul site-ului chinez de microblogging, Weibo, că sunt căutați voluntari pentru un studiu, a declarat Lao în timpul unei discuții purtate în aprilie, la Wuhan, care a avut loc la doar două zile de la injectarea sa.
Oamenii de știință, spune el, l-au informat pe larg despre riscuri. Cu o lună înainte de injecție, i s-a făcut un control complet al sănătății, iar el a prezentat un istoric complet al sănătății sale. De asemenea, a acceptat să i se recolteze probe de sânge de patru ori în șase luni. Întrebat despre banii primiți pentru participarea sa, a spus că nu-și poate aminti, dar că „nu au fost mulți. Poate jumătate din salariul meu lunar”. Spune că nu a făcut voluntariat pentru bani.
Spionaj de vaccin
Deși China se află înaintea celorlalți în ceea ce privește dezvoltarea vaccinului, țara s-a folosit și de serviciul de informații. În iulie, Departamentul de justiție al SUA a condamnat doi hackeri chinezi care căutau vulnerabilitățile din sistemele informatice ale firmelor biotehnologice și altor companii care fac cercetări pentru găsirea unui vaccin anti-COVID-19. Se crede că cei doi acționau sub direcția Ministerului Chinez al Securității Statului.
Firma de biotehnologie Moderna a confirmat că a fost informată de FBI despre tentativa de spionaj. Administrația Trump și-a pus speranțele în reușita companiei din Massachusetts și a oferit o finanțare de un miliard de dolari. Compania a început procedurile de faza III la sfârșitul lunii ianuarie, devenind prima firmă farmaceutică din SUA ajunsă în acest punct.
Unul dintre cele trei institute cu care Moderna cooperează este Baylor College of Medicine din Houston. Biroul de presă al colegiului a comunicat că știe dacă hackerii chinezi au vizat și Baylor. Dar nu ar fi o surpriză: oficialii americani urmează să prezinte mai multe investigații cu privire la un suspect de spionaj medical chinez din zona Houston. Într-adevăr, acesta este unul dintre motivele pentru care administrația Trump a decis închiderea consulatului de acolo, la finalul lunii iulie.
