Președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, a criticat, vineri, la Conferința de Securitate de la Munchen, abordarea Administrației Trump în materie de politică externă. Politicianul de la Berlin consideră că Washingtonul contribuie astfel la relansarea competiţiei dintre marile puteri. Lumea, concluzionează Steinmeier, devine astfel mai puțin sigură.
Altul este însă unghiul de abordare al președintelui german atunci când vine vorba de Federația Rusă. „Se observă o alienare crescândă a Rusiei, iar Europa nu poate accepta așa ceva pe termen lung. Avem nevoie de o altfel de relație cu Rusia – între UE și Rusia și între Rusia și UE”, a declarat Frank-Walter Steinmeier.
Potrivit acestuia, „Europa trebuie să inventeze propriul său răspuns la schimbarea uriașă din sferele de putere și influență pe care le-am descris (…). Europa trebuie să formuleze o politică europeană reală față de Rusia, una care să nu se limiteze pur și simplu la declarații de condamnare și sancțiuni. (Europa) trebuie să-și găsească propriul echilibru cu China, între creșterea competiției și necesitatea cooperării”.
Steinmeier: Europa nu mai este vitală pentru America
Acesta a adăugat că Europa nu mai este la fel de vitală pentru SUA cum era o dată, iar acest lucru nu este unul de moment, nu are de-a face doar cu optica actualei Administrații de la Washington. Locul Europei a fost luat de Asia, a punctat Steinmeier.
Potrivit liderului de la Berlin, Germania trebuie să contribuie mai mult la securitatea Europei, în cadrul NATO și este nevoie de finanțare adecvată. Aici, însă, președintele german introduce o nuanță: „Să fim cinstiți: chiar dacă fiecare țară din Europa, inclusiv Germania, ar cheltui mult mai mult decât cei 2% din PIB pentru apărare, tot nu vom putea să oprim sau să inversăm ordinea internațională care s-a instalat în ultimii ani”.
Între Berlin și Washington au existat contre dure și constante pe tema contribuției europene la securitatea continentului, de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă. O contribuție pe care SUA o consideră în continuare modestă și incorectă și care, se află sub pragul pe care se angajaseră statele NATO să îl atingă – 2% din PIB pentru apărare.
Alte declarații făcute de liderul german:
- Principalul nostru aliat, SUA, refuză sub administraţia actuală chiar şi ideea unei comunităţi internaţionale.
- Ţările sunt invitate să-şi pună propriile interese deasupra celor ale tuturor celorlalţi, Great again, chiar şi în detrimentul vecinilor şi partenerilor.
- Astăzi suntem martorii unei dinamici tot mai distrugătoare a politicii mondiale”, a estimat preşedintele german, care nu are putere executivă, însă a cărui voce este ascultată pentru că incarnează conştiinţa morală a Germaniei.
- An după an, ne îndepărtăm de obiectivul unei cooperări internaţionale menită să creeze o lume paşnică. Ideea unei competiţii între marile puteri (…) impregnează realitatea de pe toată planeta.
**Varianta video a discursului lui Frank-Walter Steinmeier – AICI
Pompeo respinge afirmațiile lui Steinmeier și anunță investiții de un miliard de dolari în consolidarea independenței energetice a Europei Centrale și de Est
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a respins, sâmbătă, criticile preşedintelui german, Frank-Walter Steinmeier, şi pe ale altor oficiali europeni, pe tema replierii naţionale a SUA şi a egoismului Administraţiei Trump. Ele nu „nu reflectă realitatea”, le-a transmis Pompeo, de la tribuna Conferinței de Securitate de la Munchen.
Pe de altă parte, șeful diplomației americane a vorbit despre intenția Statelor Unite de a finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est. Scopul: consolidarea independenţei energetice a acestora în faţa Rusiei.
„În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat Mike Pompeo, potrivit Agerpres.
„Vrem să stimulăm investiţiile sectorului privat în sectoarele lor energetice pentru a proteja libertatea şi democraţia în lume”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.
Din Iniţiativa Celor Trei Mări, lansată în 2015, fac parte 12 ţări de la Marea Baltică, Marea Adriatică sau Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Iniţiativa are ca obiectiv consolidarea cooperării între membrii săi în domenii precum energia, infrastructura şi securitatea, în special în faţa Rusiei, pe care unele dintre aceste state o consideră o ameninţare directă.
Ele contestă, la fel ca SUA, în special proiectul de gazoduct Nord Stream 2 care vizează dublarea livrărilor directe de gaz natural rus spre Europa de Vest trecând pe sub Marea Baltică pentru a ajunge în Germania, ocolind astfel estul continentului.
Statele Unite au adoptat sancţiuni împotriva companiilor asociate lucrărilor de la Nord Stream 2, afirmând că acest gazoduct va creşte dependenţa europenilor de gazul rusesc şi va întări astfel influenţa Moscovei.
Macron deplânge „slăbirea Occidentului”
Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat „îngrijorat” sâmbătă de lipsa de reacţie din partea Germaniei în legătură cu Europa şi cu proiectele sale reformare a UE, relatează și AFP, preluată de Agerpres.
„Nu am frustrări, am îngrijorări”, a spus el la Conferinţa de Securitate de la Munchen, făcând apel la „răspunsuri clare” din partea Franţei şi Germaniei, precum şi a partenerilor lor la provocările europene.
El a mai afirmat că UE trebuie să se trezească şi să îşi coreleze bugetul cu amploarea ambiţiilor sale, pentru a nu rămâne în urma SUA şi a Chinei, în special în privinţa tehnologiilor viitorului, potrivit Reuters.
„Devenim un continent care nu crede în viitorul său”, a declarat Macron. „Nu investim în viitorul nostru suficient, iar din punct de vedere politic este singura cale de a ne reconcilia cu clasele noastre de mijloc”, a adăugat el.
În acelaşi timp, Macron a deplâns „lăbirea Occidentului”, concomitent, în opinia sa, cu „o relativă retragere” a Statelor Unite, contrazicând afirmaţii făcute anterior de secretarul de stat american Mike Pompeo.
„Vom fi tot mai mult busculaţi de alte proiecte şi de alte valori”, a afirmat el la Conferinţa de Securitate de la Munchen, evidenţiind „o formă de relativă retragere” a Statelor Unite şi o „reconsiderare a relaţiei lor” cu Europa.
Macron a mai atras atenţia că Rusia „va încerca în continuare să destabilizeze” democraţiile occidentale.
Vladimir Socor: Administrația Trump a reparat ce a făcut Adminsitrația Obama. Domnul Macron se agită degeaba
Prezent, la Dezbaterile Univerusl.net, cu câteva zile înaintea declarațiilor de la Munchen, Vladimir Socor, expert la Jamestown Foundation, arăta că Administrația Trump a redresat politica Washingtonului în Europa, centrând-o pe dosarele esențiale de pe continent.
Câteva dintre declarațiile lui Vladimir Socor:
- Vreau să vă enumăr îmbunătățirile care au avut loc în administrația Trump. Administrația Obama a retras ultimul tanc american din Europa în anul 2013. Este o afirmație ad literam. Administrația Trump a trecut imediat la întărirea frontului estic al NATO și a desfășurat trupe și alte capabilități militare pe frontul estic al NATO.
- Desigur că invadarea estului Ucrainei și a Crimeei de către Rusia a jucat rolul de imbold, dar administrația Obama subapreciase în mod dramatic și, aș spune, iresponsabil gradul de periculozitate din partea Rusiei.
- În realitate nu o subapreciase, dar subaprecierea a fost o justificare a neimplicării SUA în mod strategic în Europa. Pentru a justifica dezangajarea, dezinteresul administrației Obama în Europa, s-a inventat teoria conform căreia Rusia nu mai e amenințătoare, este atât de slabă încât nu necesită eforturi de contracarare a amenințării rusești.
- Pivotarea spre Asia-Pacific a fost o găselniță târzie a Administrației Obama, spre sfârșitul ei, și nici nu a fost executată.
- Reamitesc: când Obama a venit la Casa Albă, una din măsurile lui simbolice a fost să înlăture bustul lui Winston Churchill din Casa Albă. a fost o expresie simbolică a dezinteresului personal al lui Obama față de problemele europene.
- Administrația Obama s-a concentrat pe ceea ce era atunci la modă. Iar la modă era Lumea a Treia. Promovarea democrației, ecologie, multiculturalism bineînțeles.
- Revenind la îmbunătățirile aduse de administrația Trump, concentrarea asupra factorului rusesc, tranziția către politica de confruntare la nivelul marilor puteri. Asta este strategia de securitate națională și apărare a SUA, din 2017-2018. Competiție împotriva amenințărilor din partea marilor puteri. Este schimbarea radicală de concept. Ajutorarea militară a Ucrainei. Este vorba de 3 miliarde de dolari, până acum, pentru ajutorarea militară a Ucrainei și 700 de milioane pentru anul fiscal care a început în octombrie. Furnizarea, pentru prima dată, de arme letale.
- Administrația Obama s-a adăpostit îndărătul doamnei Merkel, care era contra furnizării de arme letale ucrainenilor. În viziunea Administrației Obama, coeziunea NATO stătea în refuzul de a ajuta Ucraina.
Administrația Trump a schimbat toate aceste lucruri, în pofida dorinței lui Trump de a ajunge la o înțelegere cu Putin. De aceea spun că a funcționat guvernarea permanentă, guvernarea prin instituții, iar capriciile domnului Trump au devenit irelevante. Președintele Trump practic s-a înlăturat el însuși de la comanda politicii externe și a politicii de apărare.
Vladimir Socor a vorbit, la Dezbaterile Universul.net, și despre bătălia pentru Europa care se dă între Franța și Germania, despre ambițiile liderului de la Paris, Emmanuel Macron, dar și despre ceea ce nu i-a reușit până acum președintelui francez.
Câteva dintre declarațiile lui Vladimir Socor:
- Domnul Macron vrea să concureze cu Germania pentru accesul în grațiile politice ale Kremlinului, dar și pentru accesul la piața Rusiei. Vrea să determine politica europeană în raport cu Rusia, să constituie un sistem de apărare european. Nimic nu reușește. Are o opoziție pasivă din partea celor mai multe țări, inclusiv din partea Germaniei. Cel mai bun scut din partea României față de domnul Macron este Germania. Germania nu este atât de slăbită încât să nu poată contracara ambițiile personale ale domnului Macron. Statele scandinave sunt pro-americane.
- Domnul Macron se agită degeaba.
- Domnul Macron este o versiune contemporană a gaullismului, dar este un gaullism de categorie ușoară, superficial, lipsit de prestigiul și resursele pe care le avea Franța pe timpul lui de Gaulle.
