Nevoia de fantezie SF pentru a înțelege economia. Și criza de „frivolitate” pe care o provoacă pandemia Covid-19

În timp ce unii economiști văd în pandemia Covid-19 un soi de armaghedon economic, alții spun că virusul, de fapt, accelerează niște mutații comerciale care deja aveau loc pe plan mondial. Firește, există o sumedenie de chei de lectură futurologică legate de felul în care va fi modelată omenirea în post-pandemie. Bunăoară, ce ne pot învăța SF-urile despre astfel de evenimente meteorice la scara istoriei?

De nenumărate ore în istorie, ficțiunea speculativă fie a prefațat cu impresionantă acuratețe anumite fenomene sociale, fie le-a interpretat pe unele existente într-un tulburător vizionarism.

Jurnalista americană și autoare de SF Annalee Newitz face o trecere în revistă, într-un articol publicat în Slate, a câtorva romane speculative care, într-o formă sau alta, s-au insinuat în viața noastră de zi cu zi.

Ciberspațiu

De exemplu, termenul ciberspațiu. Conceptul și-a luat voltă în anii 1980, mai exact odată cu publicarea capodoperei „Neuromantul” în 1984, considerat romanul fondator al culturii cyberpunk.

William Gibson introducea în ficţiune aşa-numita „matrice” – o reţea virtuală universală care dizolvă limitele realităţii şi care anticipa apariţia internetului –, intriga romanului său fiind elaborată de fapt ca o misiune aventuroasă şi electrizantă către „miezul” acesteia şi către inteligenţa artificială care o guvernează.

„Acum, prefixul ciber face parte din limbajul nostru politic, de la războiul digital, până la colectarea online de informații. Ceea ce este uitat în general în legătură cu acest termen este că Gibson nu se referea doar la viitorul calculatoarelor, ci și la o lume de corporații tehnologice care vor guverna asupra fiecărui aspect al vieților noastre”, subliniază Newitz.

„Blade Runner”

În 1968, în plină explozie a mișcărilor de protest pe fondul Războiului din Vietnam, Philip K. Dick publica „Visează androizii oi electrice?”, romanul care a stat la baza filmului „Blade Runner” regizat în 1982 de Ridley Scott și, prin extensie tematică, și la baza continuării din 2017 a celebrului brand SF, în regia lui Denis Villeneuve – „Blade Runner 2049”.

În romanul său, într-un fast al predicțiilor, Philip K. Dick închipuia un viitor apropiat al recesiunii economice interminabile și al luptei de clasă între oameni și androizi sintetici cu inteligență artificială numiți „replicanți”. Practic, „strămoșii” robotului Sophia.

Criza 2008-2009

Literatura speculativă a cunoscut un nou avânt în timpul crizei financiare din 2008-2009. „Această criză a devenit un simbol puternic pentru creatori, aproape în același mod în care bomba atomică a fost pentru scriitorii de science-fiction în anii ’50”, scrie Annalee Newitz.

În 2008, romancierul Max Gladstone s-a întors în Statele Unite după ce a lucrat la diverse organizații neguvernamentale din China. Gladstone venea cu o senzație acută din Asia, aceea că „valoarea lumii se evapora”. „A fost un fel de șoc religios în ruinele arzătoare ale Lehman Brothers”, i-a mărturisit scriitorul lui Newitz.

Falimentul Lehman Brothers, a patra bancă de investiţii a Statelor Unite la acea dată, a reprezentat acum doisprezece ani începutul oficial al crizei financiare globale.

„Primul său roman, Three Parts Dead, publicat în 2012, a fost o reînchipuire mitică a crizei financiare. În roman, avocați-necromanți se luptă pentru a readuce la viață un zeu pe moarte, pentru a-l folosi ca un instrument financiar magic ca să susțină economia prăbușită”, notează Annalee Newitz.

„Nu puteți spune o poveste de genul crizei financiare folosindu-te de realism”, a explicat Gladstone. „Ai nevoie de fantezie pentru a o explica.”

Privilegiul de-a munci

„Când îmi scriam romanul «Autonom», am vrut să explorez un viitor în care automatizarea s-a instalat într-o lume a cărei economie este construită în parte pe o servitute identificată. Așa că m-am întâlnit cu economistul și columnistul de la Bloomberg Noah Smith, care a început imediat să închipuie sub ochii mei un construct mondial ca un scriitor de ficțiune. El mi-a sugerat să-mi imaginez că oamenii din secolul 22 și-au pierdut dreptul de a munci sau de a trăi oriunde își doresc, cu excepția cazului în care plătesc pentru acest privilegiu. Drept urmare, munca în sine începe să se ghideze după principiul plătește-pentru-a-te-juca”, mai scrie Newitz.

Criză de frivolitate

O schiță de roman SF poate fi considerat și interviul recent oferit de celebrul filosof german Peter Sloterdijk cotidianului spaniol El Pais. În interviu, Sloterdijk o pierdere majoră pe care o configurează Covid-19 în privința tendințelor de consum.

„Lumea, în accepțiunea ei de gigantică sferă consumistă, se bazează pe producția colectivă a unei atmosfere frivole. Fără frivolitate, nu există niciun public care să arate o înclinație spre consum. Această legătură între atmosfera frivolă și consumism s-a rupt. Toată lumea așteaptă acum ca legătura să fie restabilită, dar va fi dificil. După o astfel de perturbare majoră, revenirea la standardele frivolității nu va fi ușoară”, spune Peter Sloterdijk.

Problema este că „nu vom învăța nimic din această pandemie”.

„Dacă ne uităm la istoria societăților moderne, acestea au fost impregnate de focare cu o relativă regularitate, dar în trecut oamenii au avut tendința de-a reveni la obiceiurile lor de existență. Ceea ce este nou de data asta este că, datorită globalizării, interconectarea vieții umane pe pământ este mult mai puternică și avem nevoie de o conștientizare comună a imunității. Imunizarea va fi o problemă filosofică și politică după pandemie”, argumentează filosoful german.

În privința relației dintre pandemie și statul național, Sloterdijk a subliniat: „În ultimele două secole, cea mai mare preocupare a entităților politice numite state naționale s-a învârtit în jurul independenței. În viitor vom avea nevoie de o declarație generală de dependență universală; ideea de bază a comunității. Nevoia unui scut universal care să protejeze toți membrii comunității umane nu mai este una utopică. Interacțiunea uriașă medicală din întreaga lume demonstrează că acest lucru funcționează deja.”


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here