Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, vineri, întrebat în legătură cu întâlnirea de la Palatul Victoria a premierului Ilie Bolojan cu un om de afaceri vasluian arestat pentru fapte de corupţie şi cu liderul PNL Vaslui, pus sub control judiciar pentru implicare în acelaşi dosar, că este normală intercaţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri, dar că discuţiile nu trebuie să depăşească o limită de principialitate.„Eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate”, a subliniat şeful statului, potrivit News.ro.
Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, vineri, cum comentează cazul de corupţie de la Vaslui şi dacă acesta ştirbeşte autoritatea Guvernului şi a premierului, în contextul luptei împotriva corupţiei şi dacă Ilie Bolojan a dat toate explicaţiile necesare în acest caz în care este vorba despre un om de afaceri în biroul premierului, care îi cere să intervină pentru a-i rezolva problemele pe care le are cu legea.
Nicuşor Dan a spus că va avea o conferinţă de presă săptămâna viitoare şi că este convins că va primi aceeaşi întrebare şi atunci, însă totuţi a dat un răspuns scurt şi acum.
”Este normală interacţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
Interpelat de un jurnalist care i-a spus că numele său apare în stenograme din acel dosar, potrivit cărora o persoană afirmă că îl va duce la întâlniri cu două persoane: cine l-a pus pe el la Cotroceni şi cel care conduce România economic, preşedintele Nicuşor Dan a răspuns scurt: „Pe mine la Cotroceni m-a pus poporul român”.
Omul de afaceri , reţinut de procurorii DNA Iaşi după ce ar fi intervenit la diverse persoane pentru a fi ridicate sancţiunile dispuse de DSVSA Vaslui în urma apariţiei unui focar de salmoneloză la una din fermele sale de pui, a fost arestat preventiv, joi seară, de Tribunalul Vaslui. Instanţa a decis plasarea sub control judiciar a celorlalţi trei inculpaţi reţinuţi în acest dosar.
Potrivit DNA, Fănel Bogos a fost reţinut joi dimineaţă pentru instigare la şantaj în formă continuată şi cumpărare de influenţă în formă continuată. Omul de afaceri este acuzat că la una dintre fermele de pui pe care le administrează acesta în judeţul Vaslui a apărut un focar de salmoneloză, din cauza încălcării normelor sanitar-veterinare. Bogos a depus dosar pentru obţinerea de despăgubiri, susţinând că incidentul nu a survenit din culpa firmei, însă DSVSA Vaslui a respins dosarul şi a aplicat sancţiuni. În aceste condiţii, Fănel Bogos ar fi intervenit la diferite persoane pentru a fi retrase sancţiunile, dar şi pentru determina schimbarea din funcţie a directorului DSVSA Vaslui.
Preşedintele PNL Vaslui, Mihai Barbu, totodată preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, este cercetat de DNA sub control judiciar după ce şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică pentru intermedierea de întâlniri între omul de afaceri vasluian Fănel Bogos cu înalţi funcţionari ai statului, cu directorul ANSVSA şi cu oameni politici şi, totodată, ar fi făcut presiuni asupra directorului ANSVSA.
Premierul Bolojan a povestit, joi seară, la Digi24, detaliile întâlnirii de la Guvern, cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu şi cu omul de afaceri Fănel Bogos, el arătând că la întâlnirea care a durat aproximativ un sfert de oră omul de afaceri i-a prezentat problemele pe care le are din partea autorităţilor statului, iar el a avut „un uşor trac”, pentru că acesta a prezentat şi aspecte ce nu sunt strict de zona politică, în condiţiile în care fusese informat iniţial că la întrevedere se vor discuta exclusiv probleme politice.
Potrivit procurorilor, Fănel Bogos administrează, prin intermediul unei societăţi comerciale, mai multe ferme avicole în judeţul Vaslui, unde autorităţile sanitar-veterinare ar fi descoperit încălcări ale normelor sanitar-veterinare şi îmbolnăviri ale păsărilor, în septembrie 2024 fiind confirmat un focar de salmoneloză. În acest context, Bogos a solicitat DSVSA Vaslui despăgubiri pentru compensarea pierderilor cauzate de contaminarea păsărilor argumentând că nu a fost vina societăţii şi estimând că i se cuvine o sumă de aproximativ 13 milioane de lei. Direcţia Sanitar Veterinară i-a respins însă dosarul, după ce ar fi monitorizat strict acţiunea de neutralizare a celor 230.000 de păsări afectate, potrivit procurorilor anticorupţie.
Aceştia notează că, în această situaţie, Bogos, căruia i-au fost afectate interesele financiare, ar fi făcut demersuri, cu sprijinul unor cercuri de influenţă, pentru a-l schimba din funcţie pe directorul executiv al DSVSA Vaslui.
Acuzaţiile din dosar
Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada martie – august 2025, Bogos ar fi promis şi i-ar fi dat unei persoane 200.000 de lei, în schimbul căreia aceasta ar fi promis că, împreună cu alte persoane, vor apela la oameni influenţi pentru a determina conducerea ANSVSA să-l înlocuiască pe şeful DSVSA Vaslui şi pentru a promova ilegal interesele financiare ale societăţii sale, în sensul primirii unor despăgubiri în valoare totală de aproximativ trei milioane de euro.
”Primirea sumei de bani menţionate anterior ar fi fost disimulată prin încheierea unui contract de consultanţă încheiat cu o societate comercială controlată de inculpatul P.U.S. În acelaşi context şi în aceeaşi perioadă, inculpatul P.U.S. ar fi pretins şi ar fi primit de la inculpatul B.F. suma de 15.000 lei lunar, fiind angajat în mod fictiv ca director al societăţii comerciale, promiţând în schimb că îl va ajuta pe inculpatul B.F. să formuleze plângeri cu acuzaţii fictive pe care să le depună la D.I.I.C.O.T. şi D.N.A împotriva directorului D.S.V.S.A. Vaslui, cu scopul destituirii acestuia din funcţia deţinută”, a arătat DNA.
În perioada iunie – septembrie 2025, Fănel Bogos ar fi promis suma de 300.000 de euro altor doi inculpaţi, pentru ca aceştia să intervină pe lângă persoane din conducerea ANSVSA pentru a favoriza societatea comercială.
”În acest context, la data de 10.06.2025 inculpatul B.F. (n. red – Fănel Bogos) ar fi remis mai mult de jumătate din această sumă, respectiv suma de 200.000 de euro, prin încheierea unui contract de consultanţă/ management între societatea sa şi o altă societate controlată de ceilalţi doi inculpaţi. În cursul lunii iulie 2025, inculpatul B.F. ar fi promis şi oferit în acelaşi scop sume de bani necuantificate până în prezent inculpatei I.L.M (n. red. Laura-Mirela Iusein, cercetată sub control judiciar)”, a menţionat DNA.
Începând cu luna septembrie 2025 până în prezent, Fănel Bogos ”ar fi promis sume de bani de aproximativ 250.000 de euro inculpatului A.M. (n. red. – Mihail Aniţei), care ar fi afirmat că are influenţă asupra unor înalţi funcţionari ai statului şi asupra unor lideri politici şi că va determina conducerea ANSVSA să favorizeze societatea comercială deţinută de Bogos în scopul mai sus-menţionat.
”În acest context, la data de 06.10.2025, inculpatul A.M. i-ar fi promis directorului executiv al D.S.V.S.A. Vaslui funcţia de preşedinte al A.N.S.V.S.A., dacă acesta va da curs solicitărilor inculpatului B.F. În perioada septembrie-octombrie 2025, inculpata M.V.O., în contextul influenţei pe care ar avea-o faţă de inculpatul A.M., i-ar fi pretins inculpatului B.F. suma de aproximativ 100.000 de euro a cărei remitere să fie disimulată prin angajarea în mod fictiv, ca manager general al societăţii comerciale respective”, au precizat procurorii.
Potrivit acestora, totodată, în perioadele respective, persoanele implicate ar fi exercitat acte de constrângere asupra directorului executiv al D.S.V.S.A. Vaslui pentru a-l determina pe acesta să anuleze măsurile luate privind neregulile constatate în cadrul fermelor respective şi să aprobe dosarele de despăgubire depuse de Fănel Bogos.
Nicuşor Dan, la un eveniment economic: Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să colaboreze / Vă încurajez să veniţi cu politici gata să fie implementate / Nu există capacitatea administrativă de a transforma idei corecte în principii
Preşedintele Nicuşor Dan, care a participat vineri la un eveniment organizat de Confederaţia Patronală Concordia, le-a transmis oamenilor de afaceri că trebuie să colaboreze cu statul şi să facă lcururi pe care, în mod normal nu ar trebui să le facă. ”Vă încurajez să veniţi dumneavoastră cu politici gata scrise şi cu puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate”, a transmis preşedintele, explicând că, în prezent, România nu are capacitatea administrativă de a transforma idei corecte în principii.
Preşedintele Nicuşor Dan a participa, vineri, la evenimentul ”Dialog pentru dezvoltare – Summit 2025 – Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.
”Trebuie să o spunem foarte direct – dacă Europa continua să meargă aşa cum a mers, va pierde lupta cu Statele Unite şi va pierde lupta economică cu China. Deci o relansare a competitivităţii Europei este esenţială. Asta înseamnă curaj, inclusiv de a repune în discuţie nişte chestiuni pe care Europa şi le-a trasat în urmă cu 5-10 ani, într-un alt context. Asta înseamnă că trebuie să fim rapizi, să nu mai pierdem foarte mult timp în a găsi echilibrul perfect între politici economice, politici sociale, politici de mediu”, a afirmat preşedintele în discursul său.
Potrivit acestuia, trebuie ”să întărim Piaţa Unică, să simplificăm, să debirocratizăm, şi să ne uităm la energie şi să investim în energie, pentru că energia va fi tot, tot, tot mai importantă şi preţul la energie este strict legat de acest concept de competitivitate”.
”În ceea ce priveşte România (…) Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să înceapă să colaboreze, şi aici – din nou, neformal – vă încurajez să intraţi în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre. Noi trebuie să construim o interfaţă în care politicul şi economicul să discute şi să propună soluţii, şi lucrăm la această interfaţă, numai că, aşa cum este statul român azi, va dura, şi atunci vă încurajez să veniţi dumneavoastră cu politici gata scrise şi cu puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate, acolo unde în mod normal statul ar trebui să o facă”, a mai declarat preşedintele.
Potrivit acestuia, oamenii de afaceri ar trebui să spună statului care sunt direcţiile pe care ar trebui să le urmărim în negocierea cu Comisia Europeană, pentru viitorul buget multianual.
”Bugetul naţional – care sunt zonele economice pe care vrem să le stimulăm? Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reuşit, ce a eşuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am, dar dumneavoastră şi specialiştii pe care noi să-i plătim, dumneavoastră să-i plătiţi, pot să o aibă, astfel încât dezbaterea pe bugetul pe 2026 să aibă o puternică componentă cu privire la economia naţională”, a mai declarat Nicuşor Dan.
Potrivit acestuia, la fel se poate dsicuta şi despre procesul legislativ.
”Sunt chestiuni care vizează mediul economic, sunt chestiuni care vizează educaţia. Cum facem ca şcoala şi ce produce şcoala să fie în acord cu ce aşteptaţi dumneavoastră în piaţă, ca forţă de muncă? Teoretic, dumneavoastră ar trebui să trimiteţi către Guvern nişte principii, iar acolo nişte specialişti să elaboreze aceste principii şi să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcţionează, pentru că nu există capacitatea administrativă de a transforma nişte idei care sunt corecte în nişte principii. În momentul ăsta. Noi vrem să facem un stat care, într-un termen rezonabil, să poată să facă asta. Dar, în momentul acesta, nu există această capacitate administrativă, să o spunem foarte clar. Şi atunci, vă rog, în această perioadă de tranziţie, să faceţi ceea ce în mod normal nu ar trebui să faceţi dumneavoastră şi ar trebui să facă administraţia, să veniţi cu propunerile gata făcute pentru a fi implementate”, a mai transmis şeful statului.
Acesta s-a referit şi la deficitul comercial: ”Pentru a corecta acest deficit comercial, trebuie să lucrăm împreună – statul cu mediul privat – şi, pentru asta, trebuie să folosim aparatul nostru diplomatic, aşa cum toată lumea o face, pentru a stimula exporturile din România şi pentru a găsi, pentru a stimula parteneriatele potrivite care să ajute economia noastră. Din nou, există disponibilitate, dar în momentul acesta nu prea există proiect”.
”În mod normal, un aparat de stat ar primi nişte idei, nişte impulsuri, ar corecta date din mediul privat şi ar fi în stare să dezvolte o strategie de diplomaţie comercială. Nu există acest aparat de stat în momentul acesta. Vă rugăm, acolo unde se poate, să-l supliniţi, şi statul să poată să se plieze pe nişte politici pe care le definiţi”, a adăugat preşedintele.
Acesta le-a transmis oamenilor de afaceri şi că, într-un context în care securitatea devine importantă, trebuie să investim în apărare: ”De principiu, e mai bine să plăteşti profesori decât oameni care fac mitraliere, dar ăsta este contextul, şi acest context oferă oportunităţii economiei româneşti, care au avut o tradiţie, care are încă nişte oameni, nişte meseriaşi, care ştiu să facă lucruri. Şi, în cadrul industriei de apărare, există zone noi, care pot fi abordate şi dintr-o perspectivă de tehnologie clasică, care pot fi abordate şi dintr-o perspectivă de automotive. Astea sunt nişte avantaje competitive pe care vă invit să reflectaţi, pentru că este o oportunitate pentru economia noastră”.
Nicuşor Dan anunţă că discuţiile din coaliţie pe tema pensiilor magistraţilor ”se apropie de un compromis” / El crede că mai este timp pentru adoptarea proiectului, ”întrebarea este dacă îl va ataca ulterior cineva la CCR şi cât va dura acolo”
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, vineri, că discuţiile din coaliţie pe tema pensiilor magistraţilor ”se apropie de un compromis” şi crede că mai este timp pentru adoptarea proiectului, astfel încât să fie îndeplinit, până la finalul lunii noiembrie, jalonul din PNRR. ”Întrebarea este dacă îl va ataca ulterior cineva la CCR şi cât va dura acolo”, a transmis preşedintele.
Întrebat, vineri, despre negocierile pentru adoptarea proiectului referitor la pensiile magistraţilor, preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că ”discuţiile se apropie de un compromis”.
În plus, preşedintele nu crede că banii aferenţi jalonului din PNRR, peste 230 de milioane de euro, vor fi pierduţi: ”Eu cred că trebuie să fim optimişti din privinţa asta”.
Întrebat dacă va discuta cu liderii coaliţiei pe această temă, Nicuşor Dan a răspuns: ”O să avem, foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare, pe mai multe chestiuni care ţin de activitatea curentă, o începere de discuţie pe buget 2026 (…) Ca proiectul să fie asumat de Guvern în faţa Parlamentului, fie dezbătut într-o procedură rapidă, este timp. Întrebarea este dacă îl va ataca ulterior cineva la Curtea Constituţională şi cât va dura acolo”.
El s-a arătat convins că avizul CSM va fi primit în mai puin de 30 de zile: ”Da, e parte din discuţie”.
CCR a respins legea referitoare la pensiile magistraţilor, invocând faptul că nu a fost aştetat termenul legal de 30 de zile pentru avizul CSM.
Jalonul 215 din PNRR prevede ”Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Neîndeplinirea acestuia duce la pierderea a 231 demilioane de euro.
Nicuşor Dan, întrebat despre creşterea salariului minim de la 1 ianuarie: E o chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia. Această mărire poate scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme şi poate duce oamenii în şomaj
Preşedintele Nicuşor Dan, a afirmat, întrebat despre posibilitatea creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2026, că, „evident”, tuturor le-ar plăcea ca salariile în România să fie mari, dar „mai tot timpul” este o „chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia”, motiv pentru care este necesară o discuţie între Executiv, patronate şi sindicate. „Mărirea salariului minim poate scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme şi poate duce oamenii în şomaj. Atunci oamenii aceia vor prefera să rămână la locurile lor de muncă având salariul minim decât să se trezeascăă şomeri”, a subliniat şeful statului.
Preşedintele Nicuşor Dan, aflat vineri la o reuniune pe teme economice, a fost întrebat dacă, ţinând cont de situaţia bugetară, România îşi mai permite să majoreze salariul minim de la 1 ianuarie 2026.
„Evident, ne-ar plăcea ca salariile în România, salariul minim, să fie mari. Mai tot timpul însă este o chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia şi de aia e nevoie de o discuţie între Executiv, patronate şi sindicate, pentru că mărirea salariului minim poate scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme şi să ducă oamenii în şomaj. Atunci oamenii aceia vor prefera să rămână la locurile lor de muncă având salariul minim decât să se trezească şomeri. Cam asta e discuţia”, a afirmat Nicuşor Dan.
Întrebat despre faptul că România pierde două miliarde de lei dacă nu majorează salariul minim, din încasările care se luau din CAS şi contribuţia la sănătate, Nicuşor Dan a explicat că acest lucru poate dezechilibra „nişte ramuri economice” care să nu mai plătească alte taxe.
„Da, numai că asta poate să-ţi dezechilibreze nişte ramuri economice care să nu mai plătească alte tipuri de taxe. Deci de-aia este nevoie de un echilibru şi de un calcul înainte”, a explicat Nicuşor Dan.
Referitor la concedierile numeroase care se fac în mediul privat şi cauzele acestui fenomen, preşedintele a spus că ”inevitabil” de la o „reconfigurare fiscală” se ajunge „la efecte economice” şi că la nivel personal este „dureros”, dar că, „din fericire”, există necesar de forţă de muncă pe piaţa muncii din România, iar această reconfigurare era „necesară”.
„Este evident că de la o reconfigurare fiscală se ajunge la efecte economice. Această reconfigurare fiscală cu anumite nuanţe era inevitabilă. Din fericire, există necesar de forţă de muncă pe piaţa noastră a muncii. Vedeţi că suntem nevoiţi să aducem oameni din Asia pentru anumite zone, deci bineînţeles dureros la nivel personal, dar este o reconfigurare necesară”, a mai spus Nicuşor Dan.
Ce spune premierul Bolojan, despre întâlnirea cu Mihai Barbu şi Fănel Bogos
