„Nord-coreenizarea” Rusiei. Cum va schimba omenirea prăbușirea economică a țării

Foto: Unsplash

„În doar câteva zile, Statele Unite, Europa și altele au excomunicat Rusia de pe scena mondială, izolând financiar, comercial și cultural a 11-a cea mai mare economie. SUA și Europa au înghețat activele străine deținute de Banca Centrală a Rusiei, afectând capacitatea acesteia de a-și stabiliza moneda. Companiile private, inclusiv Apple, Netflix, Adidas și BP și-au întrerupt activitatea pe piața rusă, iar SUA au luat măsuri pentru a interzice importurile de petrol rusești. Ligile sportive, festivalurile de film și alte instituții culturale au alungat concurenții ruși. McDonald’s își închide francizele din Rusia. Multe dintre aceste măsuri sunt fără precedent pentru o țară de talia Rusiei. În mod colectiv, ele reprezintă un experiment mondial radical de răzbunare morală. Dacă Vladimir Putin a căutat să extindă imperiul rus prin hard power, el a reușit exact opusul: diminuarea Rusiei printr-o manifestare fără precedent de soft power global”, scrie Derek Thompson într-o analiză din The Atlantic.

<< Consecințele imediate sunt deja uluitoare. Pe ambele părți ale acestei noi cotrtine de fier, prețurile materiilor prime cresc vertiginos, iar indicatorii economici scad. Petrolul este la maxime istorice, iar Nasdaq-ul se află pe teritoriul urșilor. Prețurile nichelului au zburat pe verticală, iar rubla s-a prăbușit cu 50 la sută. Prețurile cu ridicata ale energiei în Europa au depășit recordurile istorice, iar o recesiune europeană pare aproape sigură. Ieri, economistul Mark Zandi a stabilit că pericolul unei recesiuni în SUA în acest an este la „una din trei”.

Acesta este doar începutul. Ca toate experimentele noi, pedeapsa colectivă aplicată Rusiei este un salt în necunoscut. Nu ar trebui să avem încredere în privința a cât vor dura aceste măsuri sau în ce fel de consecințe nedorite ar putea crea. Dar după ce am citit ceva și am vorbit cu experți, am început să întrevăd unele efecte semnificative și pe termen lung. Iată trei modalități prin care blocarea economică a Rusiei ar putea schimba lumea.

1) Revoluția energiei verzi cu viteza luminii

Revoluțiile tehnologice din secolul 21 tind să fie foarte rapide. A fost nevoie de aproximativ un deceniu pentru ca ponderea americanilor cu un smartphone să treacă de la zero la 80%. Dar revoluțiile energetice sunt lucruri mai leneșe, iar tranziția către energia verde în special a fost letargică în SUA și Europa, ceea ce este probabil surprinzător, având în vedere prețul în scădere al energiei solare. Occidentul a refuzat pur și simplu să construiască proiecte de energie verde suficient de repede pentru a decarboniza rețeaua.

Războiul Rusiei ar putea accelera revoluția verde în două moduri majore. În primul rând, va crește presiunea politică asupra guvernelor americane și europene pentru a reduce dependența de petrol și gaze rusești. (SUA au spus deja că vor înceta să mai importe energie rusească, iar Europa ia în considerare o interdicție similară.) Pe termen scurt, țările se vor sprijini mai mult pe sursele de petrol și gaze din rezerve pentru a menține prețurile scăzute. Dar, în timp, boicotarea energiei rusești ar putea crește prețul energiei termice suficient de mult încât să oblige țările să implementeze semnificativ mai multe proiecte eoliene și solare. De ani de zile, fricile anti-creștere, sentimentul antinuclear și NIMBY-ismul vag au stat în calea construcției de energie verde. Urgența unei amenințări externe ar putea dizolva unele dintre aceste anxietăți. „Nu putem vorbi despre revoluția surselor regenerabile dacă obținerea unei autorizații pentru construirea unui parc eolian durează șapte ani”, a spus Kadri Simson, comisarul european pentru Energie. „Este timpul să tratăm aceste proiecte ca fiind de interes public suprem, pentru că sunt.”

În al doilea rând, creșterea prețurilor la energie va schimba preferințele consumatorilor, îndepărtând tot mai mulți consumatori de mașinile pe benzină. Astăzi, mai puțin de 5% din piața auto din SUA este complet electrică. Dar industria împinge cu greu vehiculele electrice; aproape fiecare reclamă auto din Super Bowl era pentru un vehicul electric. Această schimbare de marketing s-ar putea combina cu o creștere dureroasă a prețurilor la benzină, astfel încât mai mulți americani să cumpere vehicule electrice, ceea ce va încuraja mai multe companii de automobile să investească în producția de automobile electrice, fapt care ar putea reduce costul vehiculelor electrice, iar asta va crește cererea.

Această posibilă trecere de la durerea energetică la progresul energetic are un precedent istoric. În 1973, OPEC a interzis accesul Statelor Unite și altor țări la petrol, crescând prețul gazelor. Deși majoritatea americanilor asociază acea perioadă cu stagnarea economică, criza i-a determinat și pe producătorii americani de automobile să devină mai eficienți energetic. Economia reală de combustibil, măsurată în mile pe galon, a decolat în 1973. Cincizeci de ani mai târziu, am putut observa aceeași evoluție dinamică: șocul durerii energetice care duce la decenii de progres.

2) Un nou imperiu chinez

Excomunicarea comercială a Rusiei a lăsat-o puternic dependentă de China, care a alternat între învinuirea Occidentului pentru conflict, distanțarea de Rusia, refuzul de a numi invazia o invazie și exprimarea durerii pentru victimele civile în timp ce cere pacea. Lăsând la o parte retoricile, China continuă să facă comerț cu Rusia, iar Beijingul se gândește cu fermitate să cumpere acțiuni în giganții energetici rusești lăsați cu ochii în soare de corporațiile occidentale.

Rusia și China se apropiau chiar înainte de criza din Ucraina. De la invadarea Crimeei de către Rusia în 2014, comerțul ruso-chinez a crescut cu 50%, potrivit lui Michael Cembalest, președintele Strategiei de piață și investiții al J.P. Morgan Asset Management. „Rusia este acum cel mai mare beneficiar al Beijingului de finanțare din sectorul de stat”, scrie Cembalest, subliniind că China și Rusia au început să-și folosească propriile monede pentru a reglementa comerțul bilateral în 2010 și „au deschis o linie de schimb valutar în 2014, reducând drastic dependența” de dolarul american.

Dacă vom trage linie, se pare că China ar putea deveni omologul de criză al Rusiei. Acest lucru ar face din Rusia un fel de Coree de Nord uriașă. Din 2010, această națiune necinstită s-a bazat pe China pentru aproximativ 90% din comerțul său total. Un scenariu plauzibil, deci, este că încercarea eșuată a lui Putin de-a extinde imperiul rus va crește imperiul chinez, deoarece Rusia se agață de China pentru a evita ruina economică.

3) O luptă globală pentru alimente

Ucraina și Rusia hrănesc omenirea. Acestea reprezintă aproximativ 30% din exporturile globale de grâu, împreună cu 20% din porumb și 80% din exporturile globale de ulei de floarea-soarelui. Mai multe țări, inclusiv Egipt, Turcia, Bangladesh, Sudan și Pakistan, primesc jumătate sau mai mult din grâulor din Rusia sau Ucraina. În total, una din opt calorii comercializate între țări provine din Ucraina și Rusia, potrivit NPR. Și acum cele două sunt în război. Rusia și Belarus sunt, de asemenea, mari exportatori de îngrășăminte. Creșterea prețurilor la îngrășăminte ar putea perturba cultivarea culturilor, pe lângă creșterea prețului pâinii.

După cum a explicat colegul meu David Frum, o luptă globală pentru alimente nu va fi o veste proastă pentru toți săracii din lume. Aproximativ două treimi dintre africanii subsaharieni își câștigă existența din agricultură și, pe măsură ce prețurile alimentelor cresc, ei pot câștiga mai mult și pot experimenta noi inovații pentru a produce mai mult. Multe dintre țările care depind cel mai mult de Rusia și Ucraina pentru importuri au anticipat potențialul de întrerupere a comerțului și au stocat suficient grâu și porumb pentru câteva luni.

Dar riscul pe termen lung al instabilității politice nu poate fi trecut cu vederea. Mai multe analize ale revoltelor populare din 2011 care au răsturnat guvernele Tunisiei și Egiptului în timpul așa-numitei Primăveri Arabe au găsit originea lor în creșterea prețurilor la alimente, în special la cereale. Războiul dintre două mari națiuni-de-panificație va fi și mai perturbator la nivelul prețurilor. Dacă 2011 este un indiciu, am putea fi în fața nu a unei Primăveri Arabe, ci a unei Primăveri Mondiale, a unui val de instabilitate politică globală. Ultimele săptămâni au demonstrat deja forța cascadelor sociale, unde ceea ce a început ca o sancțiune financiară împotriva Rusiei a devenit un boicot mondial al acesteia. Imaginați-vă o cascadă socială alimentată nu numai de dreptate morală, ci și de foame. >>

Un cyborg pe nume Lavrov. Despre „internetul suveran” și „lalelele negre”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here