Evoluția conflictului din Ucraina a generat o schimbare dramatică a posturii de apărare a Germaniei, dublată de o injecție uriașă de fonduri. Bastian Giegerich și Ben Schreer analizează, pentru Military Balance Blog din cadrul International Institute for Strategic Studies (IISS), semnificația acestei schimbări și implicațiile în termeni de livrare de noi capabilități pentru Bundeswehr.
Ieșirea Germaniei din inerția strategică
Conflictul din Ucraina a readus pe agenda publică germană dezbaterea privind nevoia urgentă de a corecta „inerția strategică” a Germaniei printr-o schimbare de paradigmă a actualei sale culturi strategice considerată „inadecvată, incapabilă a face față provocărilor de securitate contemporane și de natură a pune în pericol aliații europeni ai Berlinului, ordinea liberală occidentală și chiar securitatea internă a Germaniei”. Doi dintre partenerii săi apropiați, Franța și Marea Britanie, atenționaseră în mod repetat că poziționarea sa restrictivă cu privire la exporturile de armament subminează potențialul cooperării europene în materie de apărare. Anii de neglijență și de subfinanțare structurală au afectat forțele armate germane și au generat o criză a capacității sale de răspuns militar, a cărei depășire va lua mult timp.
Muniția rusească explodând pe străzile din Kiev, Harkov ori alte zone ale Ucrainei pare să fi trezit Germania dintr-o hibernare strategică de 30 de ani. Într-un discurs rostit în cadrul sesiunii plenare speciale a Bundestagului german din 27 februarie, cancelarul Olaf Scholz anunța cele mai mari schimbări în politica de apărare germană din ultima generație – bazate pe promisiunea de a crește considerabil cheltuielile pentru apărare ale Germaniei. Liderii din întregul spectru politic german și-au amintit că, pe lângă diplomație, guvernare economică și controlul armamentului, au și responsabilitatea de a apăra.
Totodată, anunțul lui Scholz a ridicat și întrebări cu privire la consecințele unei asemenea schimbări de paradigmă ce s-ar putea dovedi un punct de cotitură pentru strategia de apărare și forțele armate germane grație celor 100 de miliarde de euro de la bugetul federal destinate modernizării Bundeswehr-ului, investiţiilor şi proiectelor de armament, dublate de angajamentul ca Germania să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare începând din 2022. Măsurile anunțate de cancelarul german au fost susținute nu doar de coaliția de guvernare formată din SPD, Verzi și Democrații Liberi, ci și de cel mai mare partid de opoziție, creștin-democrații.
Considerând actualele proiecții de creștere, 2% din PIB ar reprezenta aproximativ 75 de miliarde euro în 2022 sau echivalentul unei creșteri nominale a bugetului apărării de 25 de miliarde euro în raport cu planurile bugetare anterioare, ceea ce ar putea face din Germania – dacă se ține cont de statisticile din baza de date Military Balance+ a IISS -al treilea cel mai mare cheltuitor de apărare din lume, după SUA și China.
Cât de mult este suficient?
100 de miliarde de euro vor fi, cel mai probabil, insuficienți pentru a reduce diferența dintre obiectivul de 2% din PIB destinat apărării și ceea ce Germania planificase anterior ca alocări bugetare pentru apărare aferente perioadei 2022-2025. Pentru eliminarea acestui decalaj vor fi necesare cheltuieli mai mari, o măsură pe care guvernul german pare să fie dispus să o ia. Dealtfel, ipotezele bugetare anterioare arătaseră un decalaj de câteva miliarde de euro pe an față de necesarul financiar identificat pentru a îndeplini obiectivele de modernizare a apărării.
Finanțarea anunțată de Scholz, presupunând că obstacolele juridice rămase vor fi depășite, va fi injecția de numerar de care Bundeswehr-ul are nevoie întrucât va permite forțelor armate germane să abordeze carențele de capabilitate presante și să urmărească atingerea obiectivelor de planificare a apărării identificate la nivel național și NATO în 2017 și 2018. Dacă un asemenea nivel de cheltuieli militare va fi menținut pe parcursul deceniului, acesta ar susține financiar efectiv ceea ce Germania a promis partenerilor săi din NATO: reconstrucția Bundeswehr, după ani de neglijență, într-o forță care își poate aduce contribuția semnificativă la apărarea teritoriului NATO, în primul rând a flancului estic al Alianței, inclusiv prin cel puțin opt brigăzi de luptă armată complet digitalizate.
Actuala listă de achiziții germane pentru proiecte de echipamente militare majore angajate – fără a lua în considerare modernizările, cercetarea și dezvoltarea – este în valoare de aproximativ 52 de miliarde euro, care, în general, ar fi fost acoperite prin ipotezele bugetare existente, fiind vorba de contracte semnate, cu livrări deja în curs: aeronave de luptă antisubmarin Boeing P-8A Poseidon, cu o valoare contractuală de 1,43 miliarde euro semnată în 2021 și o livrare preconizată în 2024 și 2025, precum și contracte mai avansate care se apropie de finalizare, cum ar fi elicopterul militar NH90 TTH al NHIndustries.
Valoarea achizițiilor militare viitoare de care Germania are nevoie nu este mai puțin descurajatoare. Estimările pentru refacerea stocurilor de muniții epuizate și a depozitării aferente variază între 10 și 20 de miliarde de euro. Estimările IISS pentru înlocuirea avioanelor Panavia Tornado învechite variază între 12 și 15 miliarde de euro, în funcție de avionul și pachetele asociate achiziționate. Un program de achiziționare de noi elicoptere de transport greu ar putea adăuga încă 6-7 miliarde euro. Investițiile în sisteme de apărare aeriană vor necesita probabil aproximativ 10 miliarde euro. Lista poate continua, iar această prezentare sumară nici măcar nu include programele majore de dezvoltare, precum inițiativele cu Franța, Future Combat Air System (FCAS) și Main Ground Combat System (MGCS), sau investiții necesare în marina germană, cum ar fi mai multe fregate F126, nave de deminare și submarine.
Banii nu sunt o capabilitate: provocarea strategiei și a achizițiilor militare
Un buget mai mare alocat armatei nu se traduce automat în capabilitate militară, ci este doar un facilitator. Germania va trebui să coreleze creșterea cheltuielilor militare cu geopolitica, strategia, interesele societale și industria de apărare. La nivel geopolitic și strategic, Bundeswehr ar trebui să se bazeze pe rolul țării ca putere continentală în inima Europei, cu focalizarea pe apărarea flancurilor estic și nordic ale NATO. În plus, Berlinul trebuie să își reformeze și eficientizeze de urgență procesul achizițiilor militare, acordând prioritate și investițiilor în cercetarea-dezvoltarea din sectorul apărării, respectiv în tehnologii emergente.
După cum declara cancelarul Scholz în discursul său, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat lumea și, pentru a face față provocărilor acestui nou context, este nevoie de efort național concertat. Reorientarea politicii germane ar putea marca debutul unei noi epoci pentru Bundeswehr-ul care contează de acum înainte pe un pachet bugetar ce permite modernizarea de amploare, retehnologizarea și refacerea capabilitățlor, atâta timp cât va fi susținut de și corelat cu alte dimensiuni ale strategiei germane. În cazul în care va avea succes, până la sfârșitul acestui deceniu, Berlinul ar putea într-adevăr să revină la poziția de piesă centrală a posturii de descurajare și apărare a NATO.
