- O analiză The Economist
Pe 10 decembrie, forțe speciale americane îmbrăcate în echipament de luptă și înarmate cu puști de asalt au coborât în rapel din două elicoptere Black Hawk pe puntea navei Skipper, un gigant petrolier care naviga în largul coastelor Venezuelei. Echipajul nu a opus rezistență când pușcașii marini au capturat vasul aflat sub sancțiuni. Procurorul general al Statelor Unite, Pam Bondi, a declarat că petrolierul era folosit pentru a transporta petrol din Venezuela și Iran, cu încălcarea sancțiunilor. „A fost confiscat dintr-un motiv foarte bun”, a afirmat Donald Trump. Cât despre încărcătura în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari, președintele a spus că intenționează „s-o păstreze”.
Această confiscare extraordinară pare să marcheze începutul următoarei faze a campaniei lui Trump împotriva lui Nicolás Maduro, dictatorul venezuelean. Casa Albă a indicat că nu a fost un caz izolat. Pe 11 decembrie a impus sancțiuni asupra a șase superpetroliere care încărcaseră recent țiței în Venezuela. Reuters a relatat că există planuri de interceptare a mai multor nave care transportă petrol venezuelean, „în săptămânile următoare”. Întrebată despre aceste planuri, administrația a declarat că nu va „sta cu mâinile în sân uitându-se la vase sancționate cum străbat mările cu petrol de pe piața neagră”.
Francisco Monaldi, expert în politici energetice latino-americane la Universitatea Rice din Houston, spune că este fără precedent ca o forță străină să aștepte pe mare pentru a captura nave aflate sub sancțiuni, imediat ce părăsesc portul. Din septembrie, Statele Unite au masat o forță navală formidabilă în Caraibe. Oficial, aceasta are sarcina de a opri traficanții de droguri, dar este clar îndreptată și spre a stoarce de putere regimul Maduro, sursa multora dintre problemele regiunii. Administrația Trump îl acuză pe Maduro — care a furat alegerile de anul trecut — că este un baron al drogurilor și că exportă narcotice direct în Statele Unite. De fapt, Venezuela este doar un jucător relativ minor în clasamentul exportatorilor sud-americani de droguri, dar acest lucru este trecut sub tăcere. Până pe 10 decembrie, operațiunea militară s-a concentrat pe lovirea micilor ambarcațiuni despre care se pretindea că transportau droguri în Caraibe și în Pacific, ucigând cel puțin 87 de oameni. A fost brutală, probabil ilegală, dar și oarecum ca o punere în scenă: Trump nu a atacat pe nimeni care să poată riposta.
Capturarea petrolierelor implică riscuri minime pentru soldații americani implicați. Ar putea însă fi mult mai eficientă, perturbând economia opacă de pe piața neagră a regimului Maduro. Skipper este una dintre navele unei flote de „vase-fantomă” care au permis regimului venezuelean să ocolească sancțiunile impuse pentru prima dată asupra industriei sale petroliere în 2019, în primul mandat al lui Trump. Navele, care navighează sub nume schimbate frecvent, adesea cu transponderele oprite, fac legătura între un „club” improvizat al celor trei mari națiuni producătoare de petrol aflate sub sancțiuni — Iran, Rusia și Venezuela — și clienți în mare parte asiatici. Petrolierele sunt de obicei greu de asigurat și înregistrate pe firme-fantomă care ajută la ascunderea proprietarilor reali. Skipper este înregistrat pe numele unei companii cu sediul în Insulele Marshall, Triton Navigation Corp. Nava și compania sunt supuse sancțiunilor americane din noiembrie 2022. Pavilionul Guyanei era arborat în mod fraudulos, potrivit guvernului guyanez, încălcând legislația maritimă.
Confiscarea a provocat deja dureri semnificative pentru regimul venezuelean, sub forma costurilor de transport în continuă creștere. Intermediarii care operează vase-fantomă pot percepe oricum mult mai mult decât cei din sectorul legitim, dat fiind riscurile la care se expun dacă ajung ei înșiși sub sancțiuni. „Trei voiaje dus-întors și ai plătit nava”, spune un om de afaceri care lucrează cu guvernul venezuelean. Acum, când toată lumea știe că un superpetrolier și încărcătura sa au fost confiscate, intermediarii vor percepe prime de risc mult mai mari. „Tarifele vor crește și mai mult, marja vânzătorului va fi și mai strâmtorată. Asta va limita serios capacitatea guvernului de a-și deplasa petrolul”, spune omul de afaceri. În prezent, PDVSA, compania petrolieră de stat a Venezuelei, insistă ca cumpărătorii petrolului său să plătească integral înainte ca petrolierele să ridice ancora. Este puțin probabil ca transportatorii să fie dispuși să își asume un asemenea risc în viitor.
Având în vedere eficacitatea potențială a acestor confiscări, de ce totuși nu le-a încercat America mai devreme? Un motiv ar putea fi teama de represalii. Dacă Statele Unite încep să confiște nave în Caraibe, Rusia sau Iranul s-ar putea simți mai puțin constrânse să facă același lucru, de pildă, în Strâmtoarea Hormuz (Iranul a capturat mai multe nave și a preluat încărcături de petrol începând din 2023). Statele Unite pot argumenta că Skipper era „fără stat”, anulând astfel drepturile acordate navelor cu pavilion corect, conform Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării. În orice caz, Trump a arătat că nu joacă după reguli. Cât despre „de ce acum”, Monaldi indică surplusul global de petrol. Chiar dacă aprovizionarea din Venezuela ar fi blocată complet, efectul asupra prețurilor mondiale nu ar fi semnificativ. Nu a existat nicio mișcare materială a prețurilor ca răspuns la această primă confiscare. „Cred că de aceea sunt dispuși să riște”, spune el. Confiscarea a avut loc întâmplător în aceeași zi în care María Corina Machado, lidera opoziției venezuelene, a călătorit în Norvegia pentru a-și primi premiul Nobel pentru pace pentru că s-a opus regimului Maduro.
Va genera restricționarea unei alte surse de venit — pe lângă sancțiuni, amenințări militare și interdicții de a intra în spațiul aerian venezuelean — o presiune suficientă pentru a-l forța pe Maduro să renunțe la putere? Istoria sugerează că este puțin probabil. În cei 12 ani de când este la putere, Maduro a produs economiei Venezuelei un colaps catastrofal, a rezistat sancțiunilor asupra industriei sale principale, a furat alegeri și a rămas bine ancorat la conducere. Dar omul de afaceri se întreabă totuși dacă Trump nu cumva a sesizat ceva. „Dacă blochezi rutele ocolitoare și îi enervezi pe oamenii puternici care profită de ele, lucrurile ar putea deveni interesante”.
