Vulturul cu două capete care domină stema Rusiei are multiple semnificații, de la evidențierea unei legături istorice cu Imperiul Bizantin și până la recunoașterea influenței regiunilor estice și vestice ale acestei țări vaste, notează Novaia Gazeta Europa.
<< În urma recentei întâlniri dintre Rusia și Ucraina de la Istanbul și a convorbirii telefonice a lui Vladimir Putin cu președintele american Donald Trump, vulturul cu două capete devine și un simbol al celor două orientări contradictorii ale Rusiei — care o trag în direcții opuse și, potențial, o pot sfâșia.
Putin a reușit, în cele din urmă, să obțină un avantaj clar în războiul din Ucraina. Trupele ruse înregistrează progrese (ce-i drept, lente) în direcția preluării controlului deplin asupra regiunilor pe care Rusia le-a revendicat în septembrie 2022: Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie. Țara reușește acest lucru în pofida unor sancțiuni fără precedent și a sprijinului occidental de miliarde de dolari acordat Ucrainei. Astfel, Putin a transmis un mesaj clar Occidentului și oricărui potențial adversar: să nu subestimeze niciodată Rusia. Nu a existat niciodată un moment mai potrivit pentru a pune capăt luptelor.
Cu toate acestea, în cadrul primelor discuții directe dintre cele două părți de la începutul războiului, desfășurate săptămâna trecută la Istanbul, delegația rusă a prezentat o listă de cerințe dure, cu privire la care era evident că Ucraina nu le va accepta — și a amenințat că va „purta războiul la nesfârșit”. Să nu uităm, a remarcat cu calm șeful delegației, Rusia a luptat cu Suedia timp de 21 de ani în secolul al XVIII-lea. Când discuțiile s-au încheiat după doar câteva ore, piața de capital din Rusia a scăzut, ceea ce a reprezentat o critică clară din partea investitorilor.
Pe 19 mai, Putin a confirmat, în esență, cerințele delegației sale în cadrul unei conversații de două ore cu Trump. Însă, în timp ce discuția era încă în desfășurare, investitorii se arătau optimiști cu privire la un posibil deznodământ favorabil, prezicând un curs de 78 de ruble pentru un dolar (după ce fusese recent peste 100).
Majoritatea rușilor de rând își doresc, de asemenea, sfârșitul războiului. Deși puțini îndrăznesc să riște arestarea cerând public pacea, centrul independent Levada raportează că aproximativ două treimi din populație consideră că acțiunile militare nu ar trebui să continue, iar 48% clasează războiul printre cele mai mari temeri ale lor. Până la 47% dintre ruși cred că războiul din Ucraina a făcut mai mult rău decât bine.
Anii de război și sancțiunile au transformat negativ viața în Rusia. Oamenii obișnuiau să aibă economii; astăzi, cheltuiesc tot ce reușesc să obțină și chiar fac împrumuturi. Potrivit firmei de cercetare Romir, gospodăria rusă medie a cheltuit între 5 și 11 mai 8.098 de ruble (90 de euro) pe alimente și bunuri de consum zilnic, comparativ cu 6.080 de ruble (67 de euro) în aceeași săptămână a anului 2023. Această creștere evidențiază nu doar inflația ridicată pe care Rusia a suportat-o de la începutul războiului, ci și incertitudinea legată de viitor. Oamenii se tem atât de mult de ceea ce le rezervă ziua de mâine, încât încearcă să trăiască cât mai bine în prezent.
Dar a „trăi cât mai bine posibil” nu este același lucru cu a trăi bine. Să luăm, de exemplu, vacanțele. Turismul local este singura opțiune pentru majoritatea rușilor, având în vedere sancțiunile stricte impuse călătoriilor în străinătate, fără să mai vorbim de rubla slabă. Dar litoralul Mării Negre, care de obicei este o destinație populară de vacanță, a fost inundat cu ulei greu de combustibil. Nu este de mirare că, chiar și sondajele oficiale de opinie — întotdeauna nesigure în autocratii — arată că doar aproximativ 40% dintre ruși cred că viața lor se va îmbunătăți în următorii ani.
Și asta fără să mai vorbim despre spectrul conscripției. Lui Putin îi place să susțină că, spre deosebire de Ucraina, Rusia nu trebuie să „prindă” oameni pe stradă pentru a-i trimite în luptă; are 50.000–60.000 de voluntari care se prezintă lunar să lupte. Însă acei „voluntari” sunt, de fapt, plătiți sau constrânși de liderii regionali, cărora li se impun cote trimestriale de către Kremlin.
Cum pot liderii Rusiei să mențină ordinea atunci când nu mai pot folosi amenințările externe pentru a distrage atenția cetățenilor de la dificultățile vieții lor?
Acești lideri sunt pe deplin conștienți că oboseala de război începe să se instaleze. Într-un interviu recent, Oleg Kojemiako, guvernatorul regiunii Primorski din Extremul Orient rus, a recunoscut acest fapt, subliniind că sumele uriașe cheltuite pentru război — în loc să fie folosite pentru îmbunătățirea vieții oamenilor — agravează nemulțumirea populară. Deși și-a exprimat angajamentul său patriotic față de cauză, Kojemiako a deplâns epuizarea masivă a resurselor regiunii sale. Guvernul din Primorski se confruntă nu doar cu dificultăți în finanțarea serviciilor de bază, precum sănătatea și transportul, dar comentariile sale indică și faptul că regiunea — unul dintre principalii furnizori de soldați pentru războiul din Ucraina — nu mai poate face față cererilor Kremlinului privind recrutarea de personal militar.
Și totuși, Kremlinul rămâne la fel de împărțit precum vulturul său cu două capete. Un sfârșit al războiului din Ucraina ar putea aduce un val de euforie care să consolideze sprijinul pentru Putin. Dar dacă un acord de pace va veni prea devreme, acea euforie s-ar putea risipi înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2026, fiind înlocuită de nemulțumirea legată de starea precară a economiei ruse și de scăderea nivelului de trai al majorității rușilor. Cum pot liderii Rusiei — de la Putin până la guvernatorii regionali — să mențină ordinea (și propriile poziții), când nu mai pot folosi amenințările externe pentru a distrage atenția cetățenilor de la greutățile vieții lor?
Deocamdată, partidul aflat la guvernare, Rusia Unită, încă dezbate cum să se poziționeze cel mai bine pentru alegerile de anul viitor: ca „partidul victoriei”, folosind războiul în curs pentru a consolida un sentiment patriotic, sau ca „partidul păcii și dezvoltării”, care a încheiat eroic luptele. Dar alegerea nu se va reduce neapărat doar la calcule electorale inteligente. Pentru Putin, orice acord de pace — oricât de avantajos ar fi — implică slăbiciune. Marile puteri nu negociază; ele subjugă. >>
Putin a bătut în cuie mega-eșecul lui Trump. Nu pacea este cheia, ci războiul
