O incursiune în „serviciul secret” al interlopilor. Cine este noul lord al lumii interlope din București

Foto: Facebook/ Sportul Studențesc

Corupție, trafic de droguri, proxenetism, cămătărie, șantaj, evaziune fiscală, spălare de bani, tentative de omor calificat și alte violențe grave sunt doar o parte din infracțiunile cercetate într-un mega-dosar de crimă organizată în care este vizată gruparea condusă de noul lider al lumii interlope din Capitală, Cristian Marian Bejan, scrie Ziare.com.

Bărbatul ajunsese să controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din București și s-a impus în lumea interlopă prin metode brutale. Un caz care a explodat la începutul acestei luni, când Bejan și mai mulți membri ai grupării sale au fost ridicați de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Printre cei săltați, mass-media a scris în special de doi oameni ai legii, implicați în dosar: comisarul de poliție Robert Cristian Badea – fost rugbist la Sportul Studențesc și Dinamo și comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo București. În cazul lui Badea, ministrul de Interne, Marcel Vela, anunțase, încă din februarie 2020, că va sesiza Parchetul pentru posibile legături ale acestuia cu interlopii.

Documentele din ancheta DIICOT dezvăluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan să vândă nestingheriți cocaină în cluburile de noapte „Mia Musica”, „Aristocrat”, „BOA” și „Bamboo” și să aibă pe statul de plată oameni ai legii.

Luptele cu albanezii

Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a făcut primii bani din proxenetism în Elveția, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie și Spania. În Elveția, interlopii ajunseseră să controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orașul Liestal (Elveția).

Câștigurile au fost „spălate” prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux sau reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate, prin interpuși, de Bejan.

În Elveția, Bejan a intrat în conflict cu un albanez pe fondul „conflictelor generate de activitățile de proxenetism”. În martie 2012, el fusese atacat de mai mulți albanezi pentru că s-ar fi „atins de fetele lor”, implicate în practicarea prostituției. Așa că în aprilie 2012, românii s-au răzbunat și l-au atacat pe liderul clanului albanez și au încercat să-l omoare cu cuțitele și crosele de golf, „provocându-i 13 sau 14 răni prin împungere și tăiere, care variază în lungime de la 3 la 7 cm și adâncime, în torace, spate, picioare, brațul și degetul mare de la mâna dreapta, un hemopneumotorax bilateral în dreapta și o contuzie pulmonară bilaterală posterioară.”

„Au eșuat în intenția lor în mod involuntar, întrucât numărul și tipul de leziuni provocate, în special cele care au rănit plămânii victimei, erau susceptibile de a provoca leziuni corporale cu potențial letal”, arată anchetatorii.

Interlopul albanez a supraviețuit atacului, dar procurorii elvețieni au deschis o anchetă. În aprilie 2019, magistrații din Lugano au solicitat României extrădarea lui Bejan, acuzat de tentativă de omor. Extrădarea nu a fost pus în aplicare că urmare a lipsei unei convenții de extrădare între cele două state.

Avea mai multe identități

De altfel, pe parcursul cercetărilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul că Bejan a folosit în permanentă identități false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unități hoteliere sau pentru a închiria locuințe, respectiv a utilizat autoturisme înmatriculate pe numele altor persoane.

Toate acestea erau făcute în scopul clar de a evita o eventuală identificare a sa de către organele de aplicare a legii, în condițiile în care cunoștea faptul că autoritățile elvețiene au emis un mandat de arestare pe numele său.

Membrii grupării îi erau loiali și îi respectau ordinele. „Este un interlop șmecher care trăiește în Elveția și are foarte mulți bani”, „Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor și îl ascultau și-l vedeau pe acesta că pe un idol”, îl descriu martorii.

Sumele de bani obținute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri, precum și a numeroase alte infracțiuni, din care se evidențiază infracțiunile de camătă, evaziune fiscală, spălarea banilor.

Cluburile, „zonele libere” pentru droguri

Primul pas, în 2015, gruparea a intrat pe piață traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat în acest sens de foști sportivi, printre care și polițiști, ce desfășoară activități de pază în diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului București. În aceste cluburi, sus-numitul a realizat adevărate „zone libere” în care se desfășoară traficul de droguri, cu sprijinul majorității liderilor lumii interlope din România, evidențiindu-se în acest sens membrii grupărilor „Caran”, „Cămătari”, „Corduneanu”, „Pian”, „Duduieni” și altele, conform anchetatorilor.

Unii martori din dosar au explicat că, pentru a se impune în lumea interlopă, Bejan plătea taxe de protecție clanurilor de renume, precum clanul Cămătarilor și clanul Pian. O parte din droguri ar fi fost distribuite maneliștilor apropiați de cele două clanuri.

„Este un interlop cunoscut care are relații în clanul Sportivilor și în cel al Cămătarilor,” confirmă unul dintre martori.

Cine distribuia cocaina

Un rol esențial în traficul de cocaină din cluburile din Capitală îl au agenții de pază. Pe scurt, cine controlează paza localurilor, controlează traficul de droguri. În 2015, după mai multe lupte dure, soldate cu o tentativă de omor, controlul cluburilor a fost preluat de „Gruparea bodyguarzilor”, condusă de Rudolf Costea, zis Cătălin Chioru, și de polițistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de poliție în cadrul IGPR – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalității Organizate.

DIICOT arată că acesta acționa prin intermediul relațiilor pe care le avea în mediul sportiv, racolând persoane pretabile să desfășoare activități de pază, în calitate de bodyguard, în principal la două cluburi din București. El ar fi negociat cu patronii celor două cluburi asigurarea numărului de persoane necesar pentru desfășurarea de activități de pază pentru acestea, în schimbul sumei de 1.000 lei/persoană (bodyguard)/eveniment, suma din care îi revine un procent de 50%.

„Activitatea menționată este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care îi permite și facilitează punerea în vânzare, vânzarea și distribuirea fără drept de droguri de tip cocaină, în cluburile amintite, prin intermediul rețelei de bodyguarzi și a altor angajați”, arată DIICOT.

„Badea Robert e în rolul principal. Știe tot ce se întâmplă. Nu se distribuie drogurile fără acordul lui (…) Presupun că toată lumea știe că Badea Robert este lucrător la Serviciul Antidrog”, declara un martor sub acoperire.

Articolul integral – AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here