- O analiză The Economist
<< Aproape în fiecare zi, la Kiev, există un moment în care războiul își face o intrare zgomotoasă în oraș. Acesta este momentul în care, urmând arterele principale ce duc spre bulevardul central al capitalei, Hreșceatik, apar procesiunile funerare. Traficul se oprește brusc. Pe fundalul unei muzici patriotice Un sistem de megafon transmite expune poveștile soldaților căzuți, totul pe un fundal de o vibrantă muzică patriotică. Coloanele se îndreaptă apoi spre Piața Independenței, locul multor revoluții din istoria Ucrainei. Camarazii aprind torțe și își iau rămas-bun. Așază steaguri ucrainene pe paturile de flori care au devenit demult întinderi de pânză în galben și albastru. În ultimele zile, pe măsură ce se intensifică ofensiva Rusiei în Donbas, ceremoniile au devenit mai frecvente.
În restul zilei, viața din oraș revine la normal. Magazinele funcționează, restaurantele servesc, iar politicienii bârfesc. Acum, toate discuțiile sunt despre Donald Trump și jocul așteptării. Va înclina noua sa administrație către Ucraina sau către Rusia? Poate impune un armistițiu? Vor urma alegeri? Deocamdată, pe buzele politicienilor din Kiev există două date: 20 ianuarie 2025, data inaugurării domnului Trump și totodată primul moment pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marțiale, respectiv 25 mai, cea mai timpurie dată avansată pentru alegeri.
Biroul prezidențial neagă faptul că ar pregăti un vot. Majoritatea surselor rămân sceptice că acest lucru se va întâmpla. Nu este prima dată când capitala este inundată de zvonuri. Există probleme de organizare și legitimitate: cum ar putea să organizeze alegeri o națiune fragmentată, aflată în război? De asemenea, țara urmează să îndure ceea ce mulți consideră că va fi o iarnă dificilă. „Să te apuci de campanie electorală acum ar fi sinucidere curată”, spune Iaroslav Jelejnyak, un deputat de opoziție.
Totuși, pare că în teren unele pregătiri au început. Sediile regionale pentru alegeri sunt în curs de mobilizare și au început lucrările la listele de candidați. Reprezentanții unui posibil rival prezidențial al lui Volodimir Zelenski spun că Ucraina are nevoie de alegeri; dar se tem să facă o declarație publică în acest sens, de frica unei reacții feroce a partea biroului prezidențial.
Dacă mâine ar avea loc alegeri, domnul Zelenski ar întâmpina dificultăți în a reedita succesul răsunător pe care l-a obținut în 2019. La aproape trei ani de la invazia rusă, nu mai este văzut ca liderul de război incontestabil pe care îl fusese odată. Conform unor sondaje interne, consultate de The Economist, acesta ar obține un rezultat slab într-un tur doi împotriva lui Valeri Zalujnîi, celălalt erou al vremurilor de război. Fostul comandant-șef a fost numit ambasador în Marea Britanie după o dispută cu președintele, declanșată anul trecut. Deși deocamdată nu și-a făcut clare ambițiile politice, mulți îl îndeamnă să candideze.
Președintele stă mai bine atunci când se confruntă cu alte figuri din opoziție, unele dintre ele fiind în mod activ detestate. Dar un fost coleg al președintelui spune că cea mai bună mișcare a acestuia ar putea fi să se retragă și să rămână fidel promisiunii inițiale de a servi într-un singur mandat. „Zelenski are doar o singură cale de a ieși cu reputația intactă”, spune această sursă. „Aceea de a organiza alegeri [fără el] și de a rămâne în istorie ca omul care a unit națiunea în război”. Alternativa este riscul de a fi asociat cu un colaps militar sau cu un conflict nerezolvat.
Situația tot mai gravă de pe front se resimte deja în societate. Dmitro Povorotnîi, un capelan militar, o observă în rândul noilor soldați cu care vorbește. „Sunt mulți bărbați demotivați. Ei luptă întrucât asta e singura modalitate de a rămâne în viață”. Armata cenzurează cele mai negative știri pentru a evita să aprindă spiritele acasă, mai spune el. Un oficial militar de rang înalt este de acord. Chiar și domnul Zelenski este protejat de adevăr. „Nu este doar vorba că îl țin într-o baie caldă”, spune sursa, folosind o expresie locală care sugerează că președintele este protejat de cei mai înalți oficiali. „Este ținut într-o saună”.
Pe măsură ce se apropie președinția lui Donald Trump, Ucraina se pregătește de schimbări; aceasta este singura certitudine. În ceea ce privește alte aspecte, oficialii sunt mai puțin încrezători. Totuși, au găsit un oarecare motiv de speranță în vestea că Trump urmează să numească doi susținători relativ „agresivi” în funcții importante de politică externă — Marco Rubio, ca secretar de stat, și Mike Waltz, drept consilier național pentru securitate. Dar au fost îngrijorați atunci când s-a anunțat că nu va exista un loc pentru fostul secretar de stat Mike Pompeo, considerat ca fiind mai înțelegător față de Ucraina. „Este o evoluție foarte negativă”, spune un oficial senior din domeniul securității. Acum teama este că oferta domnului Trump pentru Ucraina ar putea ajunge să semene mai mult cu ideile prezentate de J.D. Vance, viitorul vicepreședinte. Acestea ar exclude în esență aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce ar permite Rusiei să păstreze 18% din teritoriul Ucrainei, pe care îl ocupă în prezent.
În ciuda tuturor discuțiilor din Kiev și alte capitale privind o posibilă încheiere a războiului, majoritatea celor care petrec timp pe front înțeleg că mai sunt multe bătălii de purtat. Vladimir Putin deține inițiativa și este puțin probabil ca el să ofere un armistițiu cât timp mai multe bătălii nu vor fi rezolvate. În Kurahove, forțele rusești depășesc de cel puțin șase ori numărul forțelor ucrainene, iar o retragere ucraineană pare inevitabilă în curând. Ucraina este pe picior defensiv și în regiunea Kursk pe care o ocupă la rândul său și unde Rusia încearcă să îi îndepărteze soldații cu ajutorul a mii de militari nord-coreeni. Lupte încep și în provincia Zaporijia, pentru ceea ce serviciile de informații ucrainene cred că va fi un atac asupra capitalei provinciale, important centru industrial. „Trebuie să lucrezi în cadrul conferit de realitate”, spune părintele Povorotnîi. „Nu-i poți spune războiului să se oprească și să aștepte”. >>
