În întreaga lume occidentală, numărul nou-sosiților scade vertiginos, notează The Economist.
<< Anul trecut, migrația netă către Marea Britanie s-a înjumătățit. În ultimul trimestru din 2024, 60.000 de persoane, net, s-au mutat în Canada, în scădere față de 420.000 la mijlocul anului 2023. În aprilie, migrația netă către America a încetinit la un ritm anualizat de 600.000, o scădere uriașă față de cele 4 milioane din 2023. Iar în martie, migrația netă către Noua Zeelandă a scăzut cu 80% față de vârful atins la sfârșitul lui 2023.
Oriunde te uiți, observi același tipar. După o creștere enormă, fără precedent, în 2022-2023, migrația către lumea bogată se prăbușește.
Ce va însemna acest lucru pentru economiile occidentale? O parte din această scădere era inevitabilă. Creșterea anterioară reflecta, parțial, un „efect de recuperare” după declinul migrației din perioada pandemiei de Covid-19, când guvernele au închis granițele. Lipsa forței de muncă din perioada post-Covid a fost, în mare parte, rezolvată. Criza umanitară din Ucraina a trecut de faza ei acută.
Totuși, noile politici joacă și ele un rol important. Cele mai radicale sunt în America, unde președintele Donald Trump a intensificat supravegherea la granița cu Mexicul, prin care au trecut milioane de oameni în ultimii ani. Acum, aproape nimeni nu mai face această călătorie. Administrația Trump a înăsprit și procesul de obținere a vizelor pentru străini. Iar numărul zborurilor de deportare este în prezent cu 25% mai mare decât în urmă cu un an, potrivit datelor compilate de Thomas Cartwright, un cercetător independent. Posibilii migranți vor fi, de asemenea, descurajați de raidurile intens mediatizate ale agenților de la Imigrație și Vamă (ICE).
America nu este singura țară care intensifică deportările. În ultimul trimestru al anului trecut, guvernele din întreaga Uniune Europeană au expulzat 30.000 de cetățeni din țări terțe, cu aproximativ 30% mai mulți decât în anul precedent. În Ungaria, numărul deportărilor s-a triplat; în Irlanda, acestea au crescut de la doar 80 în ultimul trimestru din 2023 la 465 la începutul lui 2025. Schimbările de politică din alte țări sunt mai puțin drastice, dar tot importante. Marea Britanie introduce restricții pentru potențialii migranți, inclusiv cerințe mai stricte privind cunoașterea limbii. Mark Carney, noul prim-ministru al Canadei, impune un plafon pentru numărul de imigranți.
Mulți politicieni, dar și unii economiști, susțin că o imigrație ridicată scade nivelul de trai. Se spune că aceasta reduce salariile și crește costurile locuințelor. Dacă acest lucru este adevărat, atunci migrația aflată acum în scădere ar trebui să înceapă să îmbunătățească nivelul de trai.
Primele dovezi nu arată însă semne clare ale unei îmbunătățiri. După ce au câștigat alegeri promițând reducerea migrației, politicienii din lumea dezvoltată trebuie acum să facă față consecințelor aplicării acestor măsuri.
Să începem cu piața muncii. Per ansamblu, creșterea salariilor scade în economiile avansate, în loc să crească, așa cum se așteptau cei care se opun migrației. Rata șomajului este, de asemenea, în ușoară creștere. În Canada, aceasta a crescut cu două puncte procentuale față de nivelul minim recent, una dintre cele mai slabe evoluții din țările bogate. Această tendință nu susține ideea că imigranții „fură” locuri de muncă de la populația locală. De fapt, este mai plauzibil că unii dintre imigranții plecați angajau anterior lucrători locali.
Am analizat datele salariale din America, concentrându-ne pe ocupațiile în care există o proporție mare de lucrători născuți în străinătate. Astfel de locuri de muncă îi includ pe cei ce montează gips-carton și personalul de curățenie pentru clădiri. Chiar dacă migrația s-a calmat, iar în teorie competiția pentru aceste locuri de muncă a scăzut, creșterea salariilor a slăbit.
Evoluțiile de pe piața imobiliară spun o poveste similară. Este adevărat că, în perioada 2022–2024, piețele imobiliare din lumea dezvoltată au luat-o razna. Chiriile au explodat, iar prețurile de vânzare au rămas ridicate, chiar și în contextul dobânzilor mari. Cercetările sugerează că imigrația ridicată a contribuit probabil la această situație. O meta-analiză realizată de William Cochrane și Jacques Poot, ambii de la Universitatea Waikato, arată că o creștere de 1% a populației de migranți dintr-un oraș duce la o creștere a chiriilor cu 0,5–1%. J.D. Vance, vicepreședintele Americii, a atras atenția asupra acestei legături.
Totuși, scăderea migrației nu aduce, deocamdată, locuințe mai ieftine. Inflația chiriilor rămâne ridicată — 5% de la an la an în lumea dezvoltată — și, în ultimele luni, a scăzut mai lent decât inflația generală. În multe dintre țările în care migrația scade cel mai rapid, inclusiv America și Marea Britanie, prețurile locuințelor cresc totuși într-un ritm accelerat. Evoluția puternică a pieței imobiliare este în concordanță cu o altă idee din literatura de specialitate: deși migrația poate contribui la creșterea costurilor locuințelor, alți factori contează mult mai mult.
Ar putea fi beneficiile unei migrații mai moderate întârziate? Poate. Dar migranții nu aduc doar costuri — ei contribuie și la creșterea nivelului de trai. Ei generează cerere pentru bunuri și servicii, ceea ce stimulează ocuparea forței de muncă. De regulă, acceptă locuri de muncă pe care localnicii nu le doresc, permițându-le acestora să se orienteze către profesii mai bine plătite. De asemenea, sunt o sursă importantă de forță de muncă în construcții, ceea ce face posibilă construirea de locuințe. După ce au promis granițe mai stricte și un nivel de trai mai ridicat, politicienii occidentali s-ar putea trezi în dificultate când vine vorba de a-și îndeplini cea de-a doua promisiune. >>
POLITICO: Trump vrea un singur lucru de la summitul NATO. Europa i-l va da
