Serghei Karaganov este unul dintre cei mai proeminenți politologi ruși și membru fondator al Clubului de Discuții Valdai, la care Vladimir Putin participă regulat de mai bine de două decenii. Într-un raport recent, intitulat „Fundamentele ideologice ale Rusiei ca stat civilizațional”, Karaganov prezintă argumentele sale în favoarea introducerii unei ideologii de stat și a îndoctrinării rușilor încă din copilărie printr-un nou „Cod al cetățeanului”.
El descrie Rusia ca un „imperiu de tip asiatic”, cel mai bine guvernat printr-o „democrație de leadership” cu trăsături autocratice, iar rușii drept un „popor purtător de Dumnezeu”, capabil să salveze umanitatea de „cultul consumismului”. În centrul ideologiei ruse a lui Karaganov se află devotamentul față de stat și liderul său. Corespondentul special al Meduza Andrei Perțev ne arată ce ar putea deveni Rusia dacă factorii de decizie ar adopta această viziune.
<< La jumătatea lunii iulie 2025, Școala Superioară de Economie și Consiliul pentru Politică Externă și Apărare au publicat un raport redactat de Serghei Karaganov, intitulat „Visul viu al Rusiei – Codul cetățeanului rus pentru secolul XXI”. Înaltii funcționari ai statului, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, participă frecvent la evenimentele Consiliului, iar președintele Vladimir Putin a susținut public cercetările acestuia, menționând că agențiile de stat și instituțiile academice se bazează adesea pe lucrările sale.
Prin implicarea sa în Clubul de Discuții Valdai, Serghei Karaganov a stabilit o relație personală cu președintele rus. El face parte din consiliul consultativ academic al Consiliului de Securitate al Rusiei și este director academic al Departamentului de Economie Mondială și Afaceri Internaționale al Școlii Superioare de Economie. În 2023, Karaganov a publicat un articol în care propunea un atac nuclear tactic preventiv asupra unui membru NATO, cum ar fi Polonia. La scurt timp după aceea, a fost invitat să modereze sesiunea plenară principală a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, la care a participat Putin.
În centrul noului raport al lui Karaganov se află o afirmație clară: Rusia are nevoie de o ideologie națională. „Avem nevoie de un ghid, de o stea după care să ne îndreptăm cu toții”, scrie el în primele pagini. Această ideologie orientată spre viitor ar trebui să fie susținută de stat. Ea ar trebui să fie insuflată copiilor prin manuale, discuții și canale culturale, precum literatura și artele. Fără o idee unificatoare, avertizează Karaganov, națiunea și poporul său se vor confrunta cu o stagnare inevitabilă și, în cele din urmă, cu declinul.
Constituția Rusiei interzice în mod explicit ideologia de stat. Articolul 13 afirmă că „nicio ideologie nu poate fi stabilită ca oficială sau obligatorie”. Modificarea acestei prevederi ar necesita o Adunare Constituantă și un referendum pentru o nouă constituție. Conștient de obstacolele politice, Karaganov propune o soluție alternativă. În loc să rescrie legea, susține el, guvernul ar putea pur și simplu să redenumească ideologia de stat ca „vis viu pentru țară” și să-i încadreze conținutul într-un „Cod al poporului rus”.
Raportul lui Karaganov descrie Rusia ca fiind un „stat civilizațional”, preluând un termen deja utilizat de politicienii apropiați de Serghei Kirienko, șeful echipei de politică internă a Kremlinului. Printre aceștia se numără Andrei Polosin, care a conceput programa ideologică obligatorie pentru studenții din primul an de universitate, și Alexander Haricev, șeful departamentului de monitorizare socială al Kremlinului.
Conceptul de „stat civilizațional” are rădăcini într-o școală de gândire istorică mai largă, care privește istoria umanității ca pe un ciclu de civilizații, fiecare dintre acestea trecând prin naștere, creștere, declin și, în cele din urmă, moarte. Filozofi occidentali precum Oswald Spengler și Arnold Toynbee au dezvoltat această abordare, la fel ca și intelectualul rus Lev Gumilev, ale cărui idei au găsit ecou în gândirea lui Putin. Președintele a descris adesea Rusia drept o „civilizație în marș”, poziționând-o în contrast direct cu un Occident în declin.
Karaganov merge mai departe decât colegii săi ideologi. El prezintă Rusia ca un „imperiu asiatic”, alături de China și India, și susține că democrația electorală clasică este dăunătoare sistemului politic al Rusiei:
„De-a lungul istoriei, democrațiile s-au prăbușit întotdeauna, pentru a renaște în altă parte și a se prăbuși din nou. Foarte adesea, ele au pierit odată cu țara însăși. Democrația este ineficientă ca formă de guvernare pentru societățile complexe. Ea poate exista numai în condiții externe favorabile, în absența amenințărilor externe și a rivalilor puternici. Mai mult, contrar credinței populare, ea nu asigură guvernarea poporului. În democrații, alegătorii își aleg egalii, nu superiorii.”
Potrivit lui Karaganov, modelul optim de guvernare al Rusiei este „democrația cu leadership puternic”, susținută de un „lider puternic” și sprijinită de o elită meritocratică puternică și patriotică. În raport, Karaganov se referă la „guvernarea celor vrednici” și descrie un sistem de guvernare bazat pe merit individual, deși nu explică niciodată cum ar fi selectate aceste persoane. Folosind un termen popularizat de slavofili și adoptat ulterior în contexte antisemite, Karaganov caracterizează rușii drept un „popor purtător de Dumnezeu”, cu misiunea de a proteja „ce este mai bun în umanitate, pacea mondială, libertatea tuturor țărilor și popoarelor, precum și diversitatea, varietatea și multiculturalismul acestora”.
Karaganov oferă rușilor o altă caracterizare: sunt un „popor războinic care s-a apărat de-a lungul istoriei pe sine și pe alții”. Dar se grăbește să adauge că rușii sunt iubitori de pace pentru că cunosc „prețul sângeros al războiului”.
Karaganov îi critică pe occidentali pentru „individualism” și „cultul consumismului” pe care, susține el, îl impun „elitele globaliste”:
„Realizările civilizației moderne par magnifice. Și, în multe privințe, chiar sunt. Dar, obiectiv vorbind, ele îi privează pe oameni de umanitatea lor inerentă. Oamenii nu mai au nevoie să știe să numere, nu mai au nevoie să citească o hartă, nu mai au nevoie să lupte cu foamea. Nu au nevoie de copii sau de familie – fundamentul societății umane. În trecut, familiile erau necesare pentru ca copiii să aibă grijă de părinții lor la bătrânețe. Mulți nu mai au nevoie de pământ sau de o patrie. Calculatoarele, fluxurile de informații și, acum, inteligența artificială, atunci când sunt utilizate fără discernământ, distrug capacitatea de a gândi și de a citi texte complexe. Pornografia omniprezentă înlocuiește pentru mulți iubirea.”
În viziunea lui Karaganov, Rusia poate opune acestui „cult” „sobornost” (colectivismul) cetățenilor săi care slujesc „poporul, țara, statul, întruchiparea acestuia – liderul – și pe Dumnezeu, dacă o persoană crede în El”. >>
