Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga, adoptată cu 331 de voturi la 289, relatează Le Figaro, citat de News.ro.
Michel Barnier devine astfel cel mai efemer premier al Republicii a V-a, şi doar al doilea răsturnat printr-o moţiune de cenzură.
O premieră de la căderea Guvernului lui Georges Pompidou în 1962
Premierul Michel Barnier a angajat luni răspunderea Guvernului cu privire la proiectul Legii finanţării Securităţii Sociale, un prim 49.3, care urmează să conducă la căderea sa săptămâna aceasta, în contextul în care Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) a anunţat că va vota în favoarea unei moţiuni de cenzură împreună cu stânga, potrivit AFP.
Adoptarea unei moţiuni de cenzură este o premieră de la căderea Guvernului lui Georges Pompidou în 1962.
Preşedinta gupului LFI Mathilde Panot a anunţat imediat în faţa presei depunerea unei moţiuni de cenzură – care poate fi examinată cel mai devreme miercuri.
”Miercuri va fi dezonoare şi cenzură”, a denunţat ea, arătând cu degetul consecii ale Guvernului faţă de extrema dreaptă RN.
Grupul RN a anunţat pe X că va vota în favoarea acestei moţiuni.
”Domnul Barnier nu a dorit să răspundă cererii a 11 milioane de alegători ai RN”. ”el a spus ca fiecare să-şi asume responsabilităţile, noi ni le vom asuma deci pe ale noastre”, a declarat presei şefa grupului Marine Le Pen.
Guvernul şi-a multiplicat în cursul ultimei săptămâni concesiile faţă de partidul de extremă dreapta, atât în privinţa taxelor impuse electricităţii, cât şi în privinţa ajutorului medical de stat.
Luni dimineaţa, Michel Barnier a discutat la telefon cu Marine Le Pen, iar apoi a anunţat într-un comunicat un nou gest adresat acesteia, angajându-se ”să nu existe o rambursare a medicamentelor” în 2025, în contextul în care Guvernul a preconizat o scădere cu 5% a nivelului rambursărilor.
Însă Le Pen consideră că este insuficient. La sosirea la Adunarea Naţională, luni după-amiaza, înaintea unei şedinţe cruciale, ea a reafirmat că-i cere şefului Guvernului să renunţe la dezindexarea parţială a pensiilor, dacă vrea să scape cenzurii.
”TENTAŢIA A CEEA CE ESTE MAI RĂU”
Premierul a închis uşa unor noi concesii în discursuş său. ”Am ajuns la capărul dialogului cu toate grupurile politice”, a declarat el în Adunare, precizând că va accepta doar amendamente ”de redactare” în proiectul final al Guvernului.
Deputaţii au fost chemaţi să se pronunţe prin vot asupra textului rezultat săptămâna trecută din lucrările Comisiei Mixte Paritare (CMP), care prevede un deficit de 18,3 miliarde de euro în 2025 – cu 2,3 miliarde de euro mai mult decât obiectivul de 18 miliarde de euro stabilit la începutul toamnei.
”Ne-am angajat să apărăm acest compromis (din CMP). Este ceea ce face el acum”, a declarat ministrul Relaţiei cu Parlamentul Nathalie Delattre.
În cazul în care Guvernul barnier cade, Franţa se va cufunda şi mai mult în criza politică creată de dizolvarea Adunării Naţionale de către Emmanuel Macron în iunie, şi există în plus riscul unei crize financiare legate de capacitatea Franţei de a se împrumuta pe pieţe cu dobânzi mici.
”Fără proiectul Legii finanţării Securităţii Sociale pe care-l excaminăm azi, deficitul conturilor sociale ar atinge aproape 30 de miliarde de euro anul viitor”, a avertizat în hemiciclu ministrul Bugetului Laurent Saint-Martin.
Preşedintele grupului macronist în Adunare, Gabriel Attal a îndemnat anterior opoziţia ”să nu cedeze tentaţiei a ceea ce este mai rău şi să nu voteze (în favoarea moţiunii de) cenzură a Guvernmului” – însă zadarnic.
”Dacă (moţiunea de) cenzură este adoptată săptămâna aceasta, francezii au să-şi amintească această alianţă care a făcut-o posibilă. Această alianţă a întregii stângi, inclusiv a unui Partid Socialist (PS) pentru care interesul general nu mai este decât o amintire îndepărtată, cu RN”, a avertizat fostul premier.
