Premierul Ilie Bolojan a declarat despre atacurile recente din coaliţia de guvernare că aceste critici care vin din interior nu fac decât să fie preludiul unei ruperi a oricărei noţiuni de încredere şi este doar o problemă de timp până lucrurile se vor termina prost iar el este adeptul resetării lucrurilor. Despre acordul recent adoptat în şedinţa coaliţiei, pe măsurile fiscal-bugetare, şeful Executivului a precizat că faptul că au stabilit un grafic de parcurs în perioada următoare arată că această coaliţie are capacitatea să facă compromisuri, transmite News.ro.
”E adevărat că ceea ce s-a întâmplat în Senat la începutul acestei săptămâni nu a fost un lucru bun. Acesta este adevărul şi a fost o încălcare a protocolului de către PSD. Acum, noi avem două posibilităţi strategice în această coaliţie. Avem posibilitatea să continuăm să urmărim exclusiv agenda politică a fiecăruia, unii să încerce să facă opoziţie în interiorul guvernării, alţii să îşi maximizeze un profil sau altul. Asta e valabil pentru toate partidele, nu mă duc către un partid sau altul”, a declarat premierul Ilie Bolojan, într-un interviu la Cotidianul, despre votul PSD, din Senat, împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
”Acest tip de atacuri, aceste critici care vin din interiorul coaliţiei, care trec de un anumit nivel, nu fac decât să fie preludiul unei ruperi a oricărei noţiuni de încredere, de sentiment de echipă şi de responsabilitate. Şi, dacă se continuă în felul acesta, este doar o problemă de timp până lucrurile se vor termina prost. Aceasta este o realitate”, a spus şeful Executivului.
El a menţionat că o altă posibilitate este ca această coaliţie este să se reseteze.
”Hai să facem o analiză a ceea ce a fost bine, a ceea ce a fost prost. Şi, dacă nu îndreptăm lucrurile, dacă nu încercăm să ne respectăm unii pe alţii, e greu de presupus că vom putea face performanţă. Şi eu sunt adeptul să resetăm lucrurile. Am avut o întâlnire bună în această săptămână în care am stabilit câteva aspecte importante pentru perioada următoare, importante pentru România, nu pentru coaliţie. Dar, faptul că am căzut de acord să facem asta, faptul că am stabilit un grafic de parcurs în perioada următoare arată că această coaliţie are capacitatea să facă compromisuri, nu care să ne compromită pe fiecare, dar compromisurile absolut normale într-o structură cu patru partide, pentru că doar în felul acesta putem să guvernăm eficient, să-i respectăm pe oameni. Şi doar în felul acesta am putea să recâştigăm, fiecare partid, unii într-o pondere mai mare, alţii mai mică, încrederea oamenilor şi să asigurăm stabilitate în guvernare”, a menţionat premierul.
Premierul răspunde mesajului din Piaţa Victoriei „Bolojan, te sună România”: Grupul de lucru pentru legile justiţiei urmează să vină cu propuneri, la final de ianuarie. Vor fi analizate în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, din Piaţa Victoriei, transmis de cei care au protestat, în ultimele zile, faţă de situaţia din justiţie, şeful Executivului arătând că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie şi vor fi analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate. El a mai spus că astăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia şi a menţionat că Lia Savonea, ca şi toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
”Există un sentiment de nedreptate în societate, care s-a dezvoltat în aceşti ani, ca o reacţie la modul în care românii au perceput că sunt gestionate lucrurile, atât în zona de politică, dar şi în zona de justiţie. Aceste percepţii sunt probate prin toate studiile sociologice care au fost făcute Gradul de încredere al românilor în instituţiile statului, inclusiv în zona de justiţie, este destul de scăzut. Ca atare astfel de reacţii, de nemulţumire. de îngrijorare vis-a-vis de ce se întâmplă, pe acest trend sunt relativ normale”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Cotidianul.
Şeful Executivului a precizat că în ultimii ani, după ce România a obţinut ieşirea din monitorizarea sub forma MCV-ului, gestionarea sistemului de justiţie a fost mutată aproape în totalitate din zona în care înainte mai aveau anumite competenţe, să spunem, ministrul Justiţiei, spre zona de conducere a sistemului de justiţie din România.
”Practic, astăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia şi eu am mai spus, fiecare dintre cei care am deţinut o funcţie în administraţie, în fruntea unor ministere, în conducerea sistemului de justiţie, în orice zonă de decizie, are o răspundere vis-a-vis de ce s-a întâmplat în anii în care a fost acolo, poate şi după aceea, direct proporţional cu greutatea funcţiei, cu durata pe care a ocupat-o. Rezolvarea acestor nemulţumiri nu este foarte simplă, sunt aspecte care ţin de lungirea foarte mult a proceselor, ajungând în situaţii ca anumite fapte să se prescrie, ceea ce generează un sentiment de inechitate. Cu cât un proces se lungeşte mai mult, cu atât efectul social este mult mai scăzut faţă de data la care s-a întâmplat fapta. Aspecte care ţin de meritocraţie, de promovare, vedeţi formarea completurilor şi cred că aceste probleme nu pot fi negate, trebuie căutate cele mai bune soluţii, parte din interiorul sistemului de justiţie, parte poate din zona lumii politice care înseamnă să vii cu proiecte de legi cu anumite modificări”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a afirmat că de aceea a constituit acest mic grup de lucru care va începe să analizeze aceste probleme împreună cu reprezentanţii CSM, pentru a vedea ”dacă se ajunge la o formă de propuneri pe care coaliţia de guvernare sau guvernul, într-o manieră legislativă, poate să o promoveze”.
”Această îngrijorare cred că este legitimă şi trebuie văzut ce se poate face pentru ca lucrurile care s-au constatat că nu sunt în regulă în aceşti ani pot fi îndreptate. Cum putem să îmbunătăţim şi sistemul de justiţie şi nu doar sistemul de justiţie pentru că şi noi avem o responsabilitate pe componentele administrative ale statului, unde e loc de mai bine în foarte multe locuri”, a menţionat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că în luna ianuarie ar trebui să se vină cu propuneri în grupul de lucru pe justiţie
”Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, a arătat Bolojan.
”Eu nu sunt adeptul să facem declaraţii, să ne poziţionăm în aşa fel încât să ne ducem pe un val de emoţii care se creează. Întotdeauna am fost adeptul: Hai să căutăm soluţii adevărate, să găsim un suport pentru ca ele să devină realitate şi să facem paşii necesari pentru a le pune în practică. Altfel, există o tendinţă oarecum naturală de a specula politic anumite lucruri, de a te urca pe val, de a-ţi băga capul în poză, dar care nu rezolvă problemele. Poate să-ţi aducă un câştig de imagine pe termen scurt”, a adăugat premieru.
”Cea mai mare problemă pe care eu cred că o avem noi de multe ori este că am dat nişte speranţe că vom face anumite lucruri şi am dezamăgit”, a subliniat Bolojan.
Despre evaluarea activităţii lui Cătălin Predoiu şi Radu Marinescu la Ministerul Justiţiei, Bolojan a precizat că ”aceste legi care sunt astăzi în vigoare au transferat aproape toată responsabilitatea în interiorul sistemului de justiţie”.
”Ministrul Justiţiei are posibilităţi foarte puţine astăzi de a se implica şi actualul ministru, ca să discut de dânsul, a moştenit o stare de fapt şi o duce mai departe, aşa cum sunt prevederile legale. Asta ca şi responsabilitatea generală. Şi atunci, în ceea ce priveşte, să spunem, responsabilitatea care i-ar veni domnului Predoiu, am mai explicat acest lucru. Dânsul astăzi este ministru de Interne în guvernul pe care îl reprezint. În această funcţie consider că a avut o activitate bună”, a menţionat Bolojan.
”În mod evident, domnul Predoiu, având câteva mandate la justiţie, aşa cum am spus, are o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat. Dar, din nou, dânsul a susţinut nişte legi care au fost validate la vremea respectivă, iar legea şi regula după care funcţionezi într-un anumit domeniu este un instrument”, a afirmat el.
”Cred că doamna Savonea, ca şi toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani”, a apreciat şeful Executivului.
Bolojan: Numărul de parlamentari ar putea fi redus cu aproximativ 50: Poţi să ai 500 de parlamentari, poţi să ai 300, calitatea parlamentarilor este foarte importantă / Există masă critică în coaliţie, voi face tot ce este posibil să se întâmple
Premierul Ilie Bolojan a declarat că numărul de parlamentari ar putea fi redus cu aproximativ 50, în condiţiile în care astăzi avem cu 13% mai mulţi parlamentari faţă de populaţia care este dată la recensământ, el precizând că poţi să ai 500 de parlamentari, poţi să ai 300, dar calitatea parlamentarilor este foarte importantă. Potrivit lui Bolojan, există o masă critică în coaliţie, pentru a se adopta această decizie privind reducerea numărului de parlamentari şi va face tot ce este posibil să se întâmple.
”Noi am susţinut reducerea numărului de parlamentari cât mai aproape de 300, de referendum. Dar, discutând în coaliţie, am constatat că nu există o înţelegere pe tema asta. Unii susţineau un sistem de 300, dar de a vota majoritar şi aşa mai departe. Dar nu exista o masă critică. Am constatat că avem o masă critică, şi am dat şi azi mandat PNL pentru treaba asta, pentru calcularea numărului de parlamentari după datele de la recensământ. Pentru că noi, astăzi, avem cu 13% mai mulţi parlamentari faţă de populaţia care este dată la recensământ. Şi în felul acesta, există o masă critică în coaliţie. Deci este o şansă foarte mare, pe care toate partidele o susţin. Nu e un merit al unui partid că susţine asta, pentru a face această modificare care se va aplica din 2028”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Cotidianul.
Potrivit lui Ilie Bolojan, ”dacă ar fi în jur de 300 de parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic rău”.
”Cred că ar funcţiona, poate s-ar elibera nişte spaţii prin Palatul Parlamentului. Asta cu siguranţă se va întâmpla. Dar acest sistem n-ar rezolva problemele României. Poţi să ai 500 de parlamentari, poţi să ai 300, din nou, calitatea parlamentarilor este foarte importantă”, a explicat el.
Premierul a subliniat că numărul parlamentarilor va scădea în jur de 50 de parlamentari.
”Va scădea undeva în jur de 50 de parlamentari. Deci din punctul acesta de vedere am fost adeptul nu unor propuneri declarative, care n-au nicio şansă să fie puse în practică, ci o formă de responsabilitate. Dacă susţinem asta, atunci eu cred că oamenii care vor să te voteze, vor să-i vadă pe cei care anunţă că fac ceva. Atunci când anunţ asta, chiar voi face tot ce este posibil să se întâmple şi există o probabilitate mare să facă asta. Asta e o problemă de respect, de autoritate şi încredere”, a menţionat premierul, adăugând că încrederea se câştigă foarte greu în politică.
Ilie Bolojan: Niciunui primar, de la niciun partid nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din Fondul de rezervă, nu mai funcţionează. Nu mai funcţionează, pentru că nu mai avem resurse
Premierul Ilie Bolojan a declarat că niciunui primar, de la niciun partid nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din Fondul de rezervă, nu mai funcţionează, el arătând că nu mai avem resurse.
Ilie Bolojan: La Revoluţie, eram student la Timişoara. Nu mi-am scos certificat de revoluţionar
Premierul Ilie Bolojan a declarat că la Revoluţia din 1989 era student la Timişoara, el precizând că nu şi-a scos certificat de revoluţionar. Bolojan a mai spus că este recunoscător celor care au ieşit în stradă şi pentru el, ceea ce s-a întâmplat în ‘89 este o revoluţie. Ceea ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta, dar oamenii care au ieşit în stradă, în Timişoara, în Bucureşti şi în alte părţi, pur şi simplu au ieşit pentru libertate, a mai arătat şeful Executivului.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat într-un interviu la Cotidianul ce făcea la Revoluţia din 1989.
”Eram student la Timişoara. Eram anul doi, la facultatea de Mecanică. Am prins 17 decembrie la Timişoara. Dar nu mi-am scos certificat de revoluţionar. Studenţii au fost în Timişoara până prin data de 20-21, când au evacuat complexul studenţesc”, a povestit premierul.
”Când faci anumite lucruri, nu cred că te gândeşti că vei lua o pensie după aceea. Nu le faci pentru asta. Când ieşi în stradă sau faci anumite lucruri, o faci pentru că tu crezi în ceva, pentru că ţi se pare că ceva nu este în regulă, pentru că libertăţile tale … E şocant pentru un tânăr să vadă că, într-un sistem opresiv, sunt oameni care au curajul să strige şi ei te trag după ei. Asta simţi atunci. O forţă care se duce înainte, când n-ai fost obişnuit cu aşa ceva. Gândiţi-vă că în 89 era un fel de apogeu al comunismului ceauşist în România. Eu sunt recunoscător celor care au ieşit în stradă şi pentru mine ceea ce s-a întâmplat în ‘89 este o revoluţie. Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta, dar oamenii care au ieşit în stradă, în Timişoara, în Bucureşti şi în alte părţi, pur şi simplu au ieşit pentru libertate”, a mai afirmat premierul.
Ilie Bolojan, de acord cu o absorbţie a partidului lui Ludovic Orban în PNL: Nu văd o problemă ca, imediat după Anul Nou, să putem discuta / Nu am discutat niciodată cu Pîslaru despre o înscriere în PNL/ Ce spune Ludovic Orban
Premierul Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, spune că este de acord cu o absorbţie a partidului lui Ludovic Orban în PNL, el arătând că nu vede o problemă ca, imediat după Anul Nou, să discute acest lucru. Bolojan a mai afirmat că nu a discutat niciodată cu ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, despre o înscriere în PNL iar o colaborare a PNL cu REPER este posibilă în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
”În momentul în care am fost în campanie şi domnul Orban şi-a declarat susţinerea pentru Ciprian Ciucu, am discutat şi despre acest lucru şi am căzut de acord că, după ce se termină alegerile, vom discuta despre o posibilă absorbţie în PNL a partidului domniei sale. Consider că, după anii pe care i-a petrecut în PNL, după ceea ce a făcut în perioada în care a fost membru PNL, dar şi prin susţinerea care i-a acordat-o domnului Ciprian Ciucu, nu văd o problemă ca, imediat după Anul Nou, să putem discuta şi să vedem în ce condiţii se poate face acest lucru”, a declarat premierul Ilie Bolojan, într-un interviu la Cotidianul.
El a menţionat că acest lucru înseamnă şi o decizie a celor două partide şi asta se va discuta în perioada următoare, foarte probabil, în cele două partide. Ilie Bolojan a comentat şi nemulţumirile din PNL privind o posibilă revenire a lui Ludovic Orban în partid.
”Să nu uităm că în niciun partid nu vom avea o unanimitate de păreri vis-a-vis de o persoană sau alta. Să nu uităm modul în care Ludovic Orban a pierdut preşedinţia PNL şi în ce context s-a întâmplat acest lucru şi plecarea dânsului. Dacă eu n-aş fi îngrijorat pe tema asta, nu ştiu de ce ar fi alţii îngrijoraţi, că înţeleg că primul lucru aşa, înţeleg că s-a spus, ar fi să înceapă să îl schimbe pe preşedinte. Dar eu nu sunt îngrijorat pe tema asta”, a arătat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă nu este îngrijorat că ar putea să îl sape Ludovic Orban, Bolojan a spus: ”N-am niciun fel de problemă pe tema asta. Vă rog să mă credeţi că dacă nu eram chemat, după rezultatul de la prezidenţiale din toamna anului 2024, nu aş fi dorit să vin preşedintele PNL. Vă rog să vă gândiţi că, sigur, s-a întâmplat după aceea demisie a preşedintelui Iohannis. Fără să mă gândesc că se va întâmpla asta, am ajuns interimar trei luni la Cotroceni şi pentru că n-a fost o dorinţă a multor persoane să preia această responsabilitate de premier, după trei săptămâni cineva trebuia să o preia. Nu este comod să faci aceste lucruri. Deci o funcţie poţi să o utilizezi să faci ceva sau poţi să o utilizezi aşa, dintr-un orgoliu personal pentru a te numi domnul preşedinte, Excelenţă”.
Despre o intrare şi a REPER şi a ministrului Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, în PNL, Bolojan a răspuns: ”Nu, aici nu am discutat niciodată cu domnul Pîslaru despre o înscriere în PNL”.
”Aici e vorba de alte aspecte. Gândiţi-vă că REPER, ca partid, cu un grup de consilieri în Consiliul General al Capitalei l-a susţinut pe domnul Ciucu. Ca să poţi face ceva, într-o funcţie, ai nevoie ca hotărârile tale de guvern să fie aprobate, înseamnă aprobare în Parlament. Pentru primar înseamnă aprobare în Consiliul General şi aşa mai departe. Ai nevoie de o majoritate care să te susţină. Pentru ca domnul Ciucu să poată performa, are nevoie să-i fie susţinute proiectele şi o colaborare cu toate partidele din Consiliul General este obligatorie. Dacă ai şi partide care te-au susţinut în campanie, cu aceste partide ai putea să ai o colaborare mai bună şi să-ţi extinzi grupul de susţinere în aşa fel încât atunci când duci negocieri să poţi să-ţi faci o majoritate. Şi da, cred că o colaborare cu REPER este posibilă şi v-am explicat care este o motivaţie, pur şi simplu generată de o aritmetică administrativă locală”, a arătat el.
PNL a validat acordul din Coaliţia de guvernare. Ce măsuri urmează să fie aplicate
