Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că în anul 1999, preşedintele Constantinescu i-a propus să fie secretar de stat pentru românii din diaspora dar a refuzat, pentru a rămâne în zona de matematică. El a mai spus că afirma, atunci, că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităţilor româneşti din diaspora. Potrivit preşedintelui, e momentul ca statul român să facă periodic nişte studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunităţi, relatează News.ro.
”În 1999, Preşedintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din diaspora. Eu eram un ONG-ist, în fine, vorbeam de modernizare, de fel de fel de lucruri, şi am refuzat, am zis că vreau să rămân în zona de matematică, dar am zis că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităţilor româneşti din diaspora, eventual cu nişte atribute ale fiecăreia dintre aceste comunităţi, ce îşi doreşte”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, la Summitul pentru guvernanţă digitală 2025, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
”Cred că e momentul să facem asta, e momentul ca statul român să facă periodic nişte studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunităţi”, a arătat şeful statului.
Nicuşor Dan a menţionat că, aşa cum a scris în Strategie, românii din diaspora reprezintă o uriaşă oportunitate pentru noi, pentru că sunt oameni care au performat într-un mediu mult mai competitiv decât cel din România, şi ”a avea un dialog permanent cu ei, a le oferi posibilitatea să vină să investească în România sau să aibă legături economice este o mare oportunitate pentru noi”.
”Strict la nivel de servicii pe care putem să le oferim, serviciile consulare sunt de departe cele mai importante, pentru că, oricât de multe puncte consulare ai deschide, ele tot vor fi departe de mulţi dintre oamenii din diaspora. Şi atunci, cu cât reuşeşti să digitalizezi mai mult, cu atât le scurtezi timpul şi le câştigi încrederea în statul ăsta, foarte important”, a explicat el.
Şeful statului s-a referit şi la recuperarea încrederii diasporei în instituţii.
”Ei au văzut politicieni în campanii electorale, pe scurt, ar trebui să vadă oameni din administraţie din ambasade, din consulate, care se preocupă de problemele lor în timp complet. Ar trebui să vadă – şi, din nou, ne îndepărtăm de zona de tehnologie – să avem o structură adaptată pe necesitatea lor de a avea cursuri de limbă şi cultură română, pentru copiii lor. Din nou, nu legat de acea hartă digitală de care vorbeam, nu am văzut să existe o suprapunere între densitate de populaţie şi servicii de limbă, cultură pe care noi le oferim”, a afirmat Nicuşor Dan.
Nicuşor Dan: În zona de dezinformare încă nu suntem bine, nu avem acele mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare/ Modul în care instituţiile statului comunică, prin raportare la peisajul comunicaţional, nu este deloc structurat
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că în zona de dezinformare încă nu suntem bine, pentru că nu avem acele mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare, el arătând că modul în care instituţiile statului comunică, prin raportare la peisajul comunicaţional, nu este deloc structurat. Şeful statului a mai spus că interfaţa dintre stat şi cei care trebuie să îl folosească este de multe ori deficitară.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat în cadrul Summitului pentru guvernanţă digitală 2025, despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, că în acest interval de zece zile, cât a fost Strategia pusă în dezbatere, a primit foarte multe sugestii, unele dintre ele integrate în forma finală a documentului.
”Faptul că ai nevoie de o administraţie care lucrează cu date – foarte important ca să iei decizii – şi, în perioada pe care am petrecut-o aici, ăsta a fost lucrul care m-a – nu ştiu dacă şocat este cuvântul, dar m-a deranjat cel mai tare, că, de multe ori, informaţiile pe care le priveşti din diferite zone sunt diferite, sau diferă de la o lună la alta, şi nu e normal. Şi tocmai pentru că nu există o structură şi o colaborare între instituţii astfel încât informaţiile de care ai nevoie pentru a lua decizii să fie puse într-un mod structurat, organizat şi stabil. Ăsta este un lucru care ţine de funcţionarea statului”, a spus preşedintele Nicuşor Dan.
El a menţionat că ”interfaţa dintre stat şi cei care trebuie să îl folosească este de multe ori deficitară, şi asta este corelată – dacă vorbim de Strategia Naţională de Apărare – cu încrederea oamenilor în stat, care este esenţială”.
”Dacă vorbim de zona de securitate propriu-zisă, aici avem, bineînţeles, zona cyber în care, în opinia mea, statul român e destul de bine, dar bineînţeles că tehnologia avansează şi noi trebuie să avansăm odată cu ea. Şi este zona de dezinformare în care încă nu suntem bine, adică nu avem acele mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare şi modul în care noi comunicăm, instituţiile statului comunică, prin raportare la – ca să-i spun aşa – peisajul comunicaţional, nu este deloc structurat”, a subliniat şeful statului.
Potrivit preşedintelui, dezinformarea este o abatere de la o referinţă şi e nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare.
”Întrebarea este care e referinţa, pentru că, în mod normal, se spun nişte lucruri, în teorie. Într-o democraţie, oamenii spun nişte lucruri şi apare un lider politic care are încrederea cetăţenilor şi spune „nu-i aşa”. Sau apare un trust de presă care are încrederea cetăţenilor şi spune „nu-i aşa”. Şi dezinformarea aia dispare. Prima problemă este că noi nu mai avem referinţa, sau ea este mult diminuată. Cine are încrederea cetăţenilor pentru a spune „nu-i aşa”? Ăsta este un lucru care nu ţine de tehnologie, ci ţine de încrederea pe care autorităţile statului şi media, care este, de asemenea, responsabilă, trebuie să o recâştige faţă de cetăţeni, şi e un proces care va dura. Dacă venim strict în zona de tehnologie, aici, cum spuneam mai devreme, e nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat, pentru că aşa nu-ţi ajung oamenii ca să culegi toate lucrurile care pot să fie spuse. Deci să nu laşi timp ca o campanie să devină – pentru o parte importantă din populaţie – să devină adevăr. Ăsta este un lucru. Şi, din nou, cum spuneam mai devreme, să reuşeşti ca, în comunicarea instituţiilor statului, care trebuie să spună adevărul lor, ea să fie coordonată şi să aibă cu adevărat impact, pentru că, în momentul de faţă – dau, aşa, absolut la întâmplare, un exemplu – un comunicat al Ministerului Apărării nu ştiu dacă ajunge la unu-doi la mie din populaţie”, a menţionat şeful statului.
Nicuşor Dan: Preşedintele are spaţiul pentru a produce nişte lucruri şi a le da direct de implementat Guvernului / Poziţia de preşedinte, Administraţia Prezidenţială, nu are atât de multe necesităţi urgente, e ceva mai mult timp de construcţie
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, despre relaţia cu Executivul, în întărirea leadership-ului, că preşedintele are spaţiul pentru a produce nişte lucruri şi a le da direct de implementat Guvernului pentru că poziţia de preşedinte, Administraţia Prezidenţială, nu are atât de multe necesităţi urgente, e ceva mai mult timp de construcţie în timp ce în Guvern este o presiune pe fiecare din membrii Executivului, pe chestiuni care sunt 90%-95% urgente, răspuns la fel de fel de lucruri care se întâmplă.
Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat la Summitul pentru guvernanţă digitală 2025 cum vede colaborarea dintre Preşedinte, Preşedinţie şi Executiv, în întărirea leadership-ului.
”Există o anumită frustrare din poziţia asta, că e semi-executivă, asta cu titlu general, dar fără discuţie că există o influenţă pe care Preşedintele poate să o aibă. (..) Noi trebuie să recuperăm într-un interval de timp mediu foarte multe procese pe care nu le-am definit foarte bine mulţi ani înapoi. Şi atunci, nimeni din Executiv nu are timpul acesta de reflecţie, adică este o presiune pe fiecare din membrii Executivului pe chestiuni care sunt 90%-95% urgente, răspuns la fel de fel de lucruri care se întâmplă. Şi, din fericire, poziţia asta de Preşedinte, Administraţie Prezidenţială, nu are atât de multe, cum să zic, necesităţi urgente, şi atunci e ceva mai mult timp de construcţie aici. Aşa văd eu discuţia dintre Preşedinte şi Executiv”, a spus şeful statului.
Nicuşor Dan a menţionat că ”preşedintele are spaţiul pentru a produce nişte lucruri şi a le da direct de implementat Guvernului”. ”De asta, cu orice fel de chestiune cu care credeţi că putem să influenţăm Executivul, vă stăm la dispoziţie”, a adăugat Nicuşor Dan.
Nicuşor Dan spune că şi-a luat consilier AI la Preşedinţie: Eu, personal, îl folosesc doar pe cel al lui Google
Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, marţi, dacă şi-a luat un consilier AI la Preşedinţie, el răspunzând afirmativ şi precizând că el, personal, îl foloseşte doar pe cel al lui Google.
Șeful statului a dat un mesaj românilor, legat de digitalizare.
”Legat de tehnologie, mesajul este că este un instrument care ne poate ajuta foarte mult viaţa, că România are un potenţial aici şi că noi toţi, împreună, o să reuşim să fructificăm acest potenţial în sprijinul tuturor. Deci, pe scurt, o cerere de încredere şi de timp în care să dovedim lucrurile astea”, a subliniat şeful statului.
Nicuşor Dan: România trebuie să fie un stat care îşi priveşte trecutul în faţă, fără rezerve şi fără ocolişuri. Asumarea istoriei noastre recente reprezintă o condiţie pentru maturizarea democraţiei / CNSAS este parte din această obligaţie naţională
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis marţi, un mesaj în cadrul Conferinţei „CNSAS – 25 de ani de la deschiderea arhivelor Securităţii. Postcomunismul românesc”, prezentat de către Valentin-Sorin Costreie, Consilier Prezidenţial – Departamentul Educaţie şi Cercetare, în care arată că România trebuie să fie un stat care îşi priveşte trecutul in fata, fără rezerve şi fără ocolişuri iar înţelegerea şi asumarea istoriei noastre recente reprezintă o condiţie pentru maturizarea democraţiei româneşti, CNSAS fiind parte din această obligaţie naţională.
”Marcăm astăzi 25 de ani de la momentul care a schimbat fundamental modul în care România democratică se raportează la propriul trecut: deschiderea arhivelor Securităţii şi înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A fost o decizie majoră, întârziată, dar decisivă pentru a construi o societate în care adevărul istoric nu se negociază şi nu se ascunde. CNSAS a fost creat din dorinţa de a oferi acces liber la dosarele fostei Securităţi, contribuind la clarificarea şi asumarea trecutului totalitar, la protejarea memoriei victimelor şi la facilitarea cercetării trecutului istoric”, se arată în mesajul preşedintelui.
Şeful statului arată că, astfel, ”CNSAS, alături de instituţiile partenere – Arhivele Naţionale ale României, instituţiile academice şi cele dedicate studiului totalitarismului – au devenit, în timp, piloni ai efortului de a lămuri abuzurile, mecanismele de control şi urmele pe care acestea le-au lăsat asupra societăţii româneşti”.
”Fără acces la documente, istoria rămâne la presupoziţii şi ipoteze. Cu acces la documente şi dovezi, poate deveni cunoaştere, responsabilitate şi învăţare instituţională”, suboiniază preşedintele.
Potrivit şefului statului, ”deschiderea, încă parţială, a arhivelor nu a fost doar un act de transparenţă, ci debutul unei veritabile reforme a statului care le-a permis cetăţenilor să afle adevărul despre funcţionarea poliţiei politice comuniste, a metodelor de represiune utilizate, dar şi cunoaşterea victimelor regimului comunist şi a oferit cercetătorilor baza documentară necesară pentru a explica funcţionarea regimului comunist şi a dat României instrumentele prin care memoria colectivă să nu depindă de interpretări conjuncturale, ci de dovezi”.
”Din această perspectivă, statul român are datoria să aloce resursele necesare instituţiilor care gestionează arhivele din România. În acest mod, cercetătorii din România vor avea toate instrumentele necesare pentru a completa cunoaşterea istorică, iar fenomene contemporane foarte periculoase precum nostalgia după trecutul totalitar vor putea fi contracarate”, menţionează preşedintele. Şeful statului mai afirmă că, la un sfert de secol, rolul CNSAS rămâne fundamental pentru studierea istoriei recente.
”Adevărul istoric nu se goleşte de sens odată cu trecerea timpului. Dimpotrivă, într-o societate democratică matură, el trebuie readus constant în atenţia publică – în şcoală, în cultură, în spaţiul civic. Arhivele şi instituţiile care le gestionează sau care studiază totalitarismul sunt parte din infrastructura democratică a României, la fel ca Parlamentul, sistemul de justiţie sau presa liberă. Protejarea şi profesionalizarea lor sunt condiţii pentru o societate care îşi asumă trecutul fără ambiguităţi”, arată preşedintele Nicuşor Dan.
”Mulţumesc tuturor celor care, în aceşti 25 de ani, au lucrat cu discreţie, rigoare şi uneori împotriva inerţiei administrative pentru ca documentele să fie publice, ordonate, cercetabile şi accesibile. Progresul înregistrat în ultimii ani merită subliniat. Am speranţa că acesta nu se va opri aici. Este o muncă foarte importantă şi chiar vitală pentru o societate democratică. Astăzi, aici, la Palatul Parlamentului, încep două zile de reflecţie, cu instituţiile care au responsabilitatea protejării memoriei colective – cercetători, istorici, arhivişti, reprezentanţi ai administraţiei, ai societăţii civile şi ai celor care au îndurat direct represiunea comunistă. Este cadrul potrivit pentru a analiza ce am făcut bine, ce este de îmbunătăţit şi ce obligaţii avem pentru viitor”, mai spune şeful statului.
Potrivit lui Nicuşor Dan, România trebuie să fie un stat care îşi priveşte trecutul in fata, fără rezerve şi fără ocolişuri iar înţelegerea şi asumarea istoriei noastre recente reprezintă o condiţie pentru maturizarea democraţiei româneşti.
”CNSAS este parte din această obligaţie naţională. Iar faptul că această instituţie funcţionează transparent, cu parteneri publici şi internaţionali şi cu rezultate recunoscute, este un câştig democratic real ce trebuie întreţinut şi consolidat cu orice preţ”, afirmă Nicuşor Dan.
