Prețurile angro ale gazelor din Regatul Unit și UE au crescut cu 17% după ce autoritatea de reglementare a energiei din Germania a suspendat, marți, procedura de aprobare a gazoductului Nord Stream 2, relatează BBC.
Autoritatea de reglementare a precizat că, înainte de a certifica proiectul de 10 miliarde de euro (8,4 miliarde de lire sterline), trebuie să se asigure că firma care operează conducta respectă legislația germană.
Criticii proiectului se tem că gazoductul va crește dependența energetică a Europei de Rusia.
Gazoductul a fost finalizat în septembrie, dar de atunci au tot apărut amânări.
Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, va dubla exporturile de gaze ale Moscovei către Germania, dar va ocoli și Ucraina, care se bazează pe conductele existente pentru venituri și ar fi puternic afectată de pierderea taxelor de tranzit.
Întreprinderile germane au investit masiv în conducta de 1.225 km (760 mile), iar fostul cancelar Gerhard Schröder a jucat un rol important în dezvoltarea acesteia.
Prețurile gazelor erau deja ridicate înainte de această ultimă suspendare a proiectului. Iarna rece din Europa de anul trecut a pus o presiune suplimentară asupra aprovizionărilor și, ca urmare, nivelurile de gaze stocate sunt mult mai scăzute decât în mod normal.
Armă politică
Autoritatea de reglementare germană a spus că „ar fi posibil să se certifice un operator al conductei Nord Stream 2 doar dacă operatorul respectiv ar fi organizat într-o formă juridică conform legislației germane”.
Este posibil ca decizia să amâne proiectul cu câteva luni, dar chiar și atunci când va primi aprobarea Germaniei va avea nevoie de undă verde din partea Comisiei Europene.
Autoritatea germană de reglementare a declarat că procedura sa de aprobare va rămâne suspendată până când „principalele active și resursele umane” vor fi transferate de la compania-mamă Nord Stream 2, cu sediul în Elveția, la filiala sa germană, care deține și operează partea germană a conductei.
Ucraina s-a opus gazoductului Nord Stream 2, descris de președintele Volodymyr Zelensky drept „o armă geopolitică periculoasă”.
Premierul britanic Boris Johnson a declarat, săptămâna aceasta, că în curând va trebui să se facă o alegere „între a introduce tot mai multe hidrocarburi rusești în noi conducte gigantice și a sprijini Ucraina și a susține cauza păcii și stabilității”.
Și cancelarul german Angela Merkel a declarat recent că Rusiei i-ar putea fi impuse sancțiuni suplimentare dacă va folosi conducta împotriva Ucrainei.
Decizia autorității germane de reglementare de a suspenda certificarea gazoductului Nord Stream 2 a fost salutată de firma energetică ucraineană Naftogaz. Și compania poloneză de gaze PGNiG a răspuns cu un apel la solidaritate energetică în UE pentru a asigura securitatea aprovizionării.
Consorțiul Nord Stream 2 a refuzat să comenteze posibilele întârzieri ale exporturilor de gaze.
Conform directivei UE, producătorii de gaze trebuie să fie separați de compania care deține conducta.
Pe lângă Uniper din Germania și unitatea Wintershall a BASF, alte companii europene au și ele interese, inclusiv Anglo-Dutch Shell, OMV din Austria și Engie din Franța.
Guvernul Germaniei estimează că „gazele naturale vor continua să aducă o contribuție semnificativă la furnizarea de energie în Germania în următoarele decenii”, spunând că este „mai ecologică în comparație cu alți combustibili fosili, deoarece produce mai puțin CO2”.
Dar grupurile ecologiste din țară, cum ar fi Deutsche Umwelthilfe, se opun Nord Stream 2, argumentând că acesta este incompatibil cu obiectivele Germaniei privind emisiile în lupta împotriva schimbărilor climatice provocate de om.
