Ecaterina Pavlova este unul dintre profesorii de limba și literatura română din Tiraspol, unde predă la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga”. Este singurul liceu din capitala separatistă transnistreană cu predare în limba română. Într-un interviu acordat Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (LACT), pe care îl redăm pe larg, Ecaterina Pavlovna povestește ce înseamnă predarea limbii române în această zonă ocupată de aproape 30 de ani.
„În privința dotării bibliotecii liceului, avem nevoie de mai multe exemplare ale operelor scriitorilor atât clasici, cât și contemporani. Din partea autorităților locale nu avem așteptări. Elevii claselor absolvente, și aici mă refer la băieți, sunt nevoiți să-și schimbe domiciliul în partea dreaptă a Nistrului, pentru a nu fi înrolați în armată locală”, povestește profesoara intervievată de LACT.
Ecaterina Pavlova a învățat limba română la București. Recent, la Ambasada României de la Chișinău, a primit distincția „Meritul pentru învățământ”, în grad de cavaler, decernată de către președintele Klaus Iohannis.
Care este povestea dumneavoastră personală și profesională, până la angajarea ca profesor de limba română în Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol? Cum ați ajuns să faceți o profesie și o pasiune din limba română?
Ecaterina Pavlova: M-am născut la Chișinău, dar am trăit la Tiraspol. După ce, în anul 2002, am absolvit Liceul Teoretic nr.1 din Tiraspol, profilul real, cu predare în limba rusă, am luat decizia să obțin diploma de bacalaureat pentru a putea intra la o facultate la București. Mama mea deja era stabilită la București și conștientiza faptul că studiile făcute în România oferă șansa unui viitor mai bun.
Dar problema mea majoră era necunoașterea limbii române, cu toate că am studiat așa-numită limbă moldovenească în grafia chirilică timp de 11 ani la școală. Din moment ce am ajuns la București, am realizat faptul că nu pot comunica deloc.
Timp de un an am luat meditații, de trei ori pe săptămână, la limba română. În anul 2003 am susținut examene de bacalaureat la Chișinău, la Colegiul de informatică, iar în anul 2005 am intrat la Facultatea de Filologie la Universitatea „Hyperion” din București.
Îmi era teamă că o să fiu marginalizată, dar dimpotrivă, toți profesorii și colegii mei de la facultate m-au susținut.
Treptat, m-am îndrăgostit de limba română, de poporul român, de natura, cultura și tradițiile românești. Am descoperit că lectura este nu doar o necesitate, ci și o plăcere.
Este ciudat faptul că în limba mea maternă eu nu am reușit să trec de la ipostaza de consumator al textelor literare la cea de interpret, visam să fac o carieră în domeniul economic, dar trei ani de facultate mi-au zguduit din temelii universul interior și mentalitatea.
Astfel, în 2008 am optat pentru a face studii de masterat – Comunicarea interculturală și traducerea profesională, tot la Universitatea „Hyperion”, iar după absolvire am fost nevoită să revin în orașul Tiraspol pentru a-mi perfecta acte de identitate. Aici mi-am găsit rostul în viață și am ajuns să practic una din cele mai frumoase profesii din lume; cred că bunicii mă privesc din ceruri cu mândrie, deoarece am continuat tradiția familiei.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră distincția „Meritul pentru învățământ”, în grad de cavaler, primită la Ambasada României din Chișinău, decernată de către Președintele României? Cum ar putea contribui România mai mult la bunul mers al învățământului de grafie latină din stânga Nistrului?
Îi mulțumesc domnului Președinte Klaus Iohannis pentru conferirea acestui ordin, pentru mine este un vis frumos pe care orice profesor din țara aceasta dorește să-l primească.
Mai emoționată ca în momentul înmânării ordinului nu cred că am fost vreodată. A fost o sărbătoare pentru mine, o sărbătoare și o mulțumire care o să mă întărească pe mine ca om, ca cetățean, ca patriot, deoarece această înaltă apreciere se referă nu doar la mine personal, ci și la discipolii mei, fiindcă fără ei nu aș fi ceea care sunt – profesoară de limba română.
Guvernul României, prin Ambasada României la Chișinău și Departamentul Românilor de Pretutindeni, anual oferă elevilor posibilitatea de a se odihni și de a participa în diverse proiecte culturale în taberele de odihnă din Hunedoara și Bacău, sau de pe litoralul mării, la Sulina.
Impresiile frumoase, noile cunoștințe, participarea în diverse activități motivează elevii să trăiască profund sentimentul de dragoste față de țară, limbă, neam.
Dar, pentru a contribui mai mult la bunul mers al învățământului de grafie latină din stânga Nistrului, ar fi binevenită organizarea unor stagii de formare în România pentru cadre didactice și elaborarea unor programe de schimb academic și cultural între profesori sau de studiu la un liceu de pe teritoriul României, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, pentru de a oferi șansa copiilor din Republica Moldova să trăiască în mediul autentic românesc.
Care sunt punctele tari și care sunt cele slabe, în starea învățământului în limba română, în școlile cu grafie latină din stânga Nistrului? Ce vă lipsește, sub aspectul dotării materiale?
Punctele tari în starea învățământului în limba română, în școlile cu grafie latină din stânga Nistrului le reprezintă patriotismul și profesionalismul cadrelor didactice. Majoritatea au grade didactice, sunt specialiști în domeniu, sistematic urmează cursurile de dezvoltare profesională, promovează cultura română atât în cadrul orelor, cât și prin intermediul activităților extracurriculare.
Iar, când viitorul școlilor cu predare în grafie latină era pus sub semnul întrebării, ei au luptat cu demnitate și curaj pentru drepturile sale. Alături de profesori erau și părinții elevilor, care și în prezent își aduc copiii pentru a face studii în limba română, benevol, fiindcă noi nu avem circumscripție.
Suntem o instituție guvernată de Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. În 2018, conform Legii Nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, ni s-au luat cei 30% oferiți de domnul Snegur.
În special, cum apreciați condițiile de învățare pe care le oferă Liceul „Lucian Blaga”? Ce așteptări aveți de la autoritățile locale, și cum ar putea să sporească sprijinul din partea Minsterului Educației și Cercetării de la Chișinău?
Condițiile de învățare pe care le oferă Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” sunt unele bune, dar avem și multe lipsuri.
De exemplu, în incinta liceului nu sunt laboratoare, cantină, sală de sport sau sală de festivități. Drept urmare, nu putem deschide nici clasa zero, deoarece nu avem posibilitatea de a le oferi preșcolarilor alimentația corectă.
Am dori să avem la dispoziție o clădire mai mare pentru a le oferi copiilor condiții mai bune sau să ni se ofere un suport financiar pentru reconstruirea edificiului prezent. O altă problemă este dotarea instituției cu un mijloc de transport, tip autocar, pentru transportarea elevilor din localitățile arondate liceului.
În privința dotării bibliotecii liceului, avem nevoie de mai multe exemplare ale operelor scriitorilor atât clasici, cât și contemporani. Din partea autorităților locale nu avem așteptări. Elevii claselor absolvente, și aici mă refer la băieți, sunt nevoiți să-și schimbe domiciliul în partea dreaptă a Nistrului, pentru a nu fi înrolați în armată locală.
Ați coordonat un proiect de învățare a limbii române de către rusofoni din Tiraspol, de diferite vârste. Cum apreciați rezultatul? Merită continuat?
Proiectul a fost coordonat de Constantin Constantinescu – profesor la un Colegiu din România și s-a desfășurat pe parcursul unui an. Au fost formate două grupe: o grupă de adulți și altă de copii.
Participanții proiectului au fost selectați de către profesorul universitar Veaceslav Popescul. Am făcut lecții de două ori pe săptămână, câte o oră, cu fiecare grupă. Am văzut un interes major din partea elevilor pentru limba și cultura română. Tot ce ne-am propus, în mare parte am reușit să realizăm. Desigur că proiectul merită continuat, toți participanții proiectului sunt dornici să-și aprofundeze cunoștințele de limbă română. Sper că într-un viitor apropiat acest lucru va fi posibil.
Cum se încadrează elevii dumneavoastră și familiile lor în societatea tiraspoleană? Au de suferit din cauza școlii pe care o urmează? Au și avantaje? Ca profesor la un liceu cu învățământ în grafia latină, vă simțiți confortabil în Tiraspol?
Elevii noștri au un atu față de ceilalți, ei pot comunica liber în două limbi: în limba română și în limba rusă. Dar, din păcate, mediul lingvistic este preponderent rusofon, astfel, în afara școlii elevii noștri comunică mai mult în limbă rusă, decât în limba lor maternă.
Mai ales băieții care se ocupă cu fotbalul, deoarece ei sunt cazați în hotelul Academiei de Fotbal FC “Sheriff”, unde comunică permanent cu antrenorii și coechiperii lor în limba rusă.
Astfel, tot greul cade pe umerii profesorilor, care sunt nevoiți zi de zi, indiferent de materia pe care o predau, să călăuzească pe discipolii lor, în primul rând către o exprimare îngrijită și normată în limbă română literară.
În ce măsură tinerii care sunt ruși sau ucraineni optează să facă studiile superioare la Chișinău? Sesizați o creștere a interesului acestora pentru a se orienta profesional spre Europa?
În ultimii ani tot mai mulți absolvenți ai școlilor cu predare în limbă rusă optează pentru a-și face studiile superioare la Chișinău.
Datorită globalizării, interesul tinerilor spre a se orienta profesional spre Europa crește. Avem elevi care se transferă din școlile cu predare în limbă rusă și așa-numită limba moldovenească cu grafia chirilică pentru a-și continua studiile la liceul nostru cu scopul de a învăța limba română și de a obține diploma de bacalaureat.
Cum continuați cursurile în perioada asta de pandemie COVID-19? Care este modalitatea de comunicare cu elevii, ce măsuri au fost luate de autorități, pentru învățământul în limba română?
În perioada de pandemie COVID-19 cursurile se desfășoară online conform Metodologiei privind continuarea la distanţă a procesului educațional în condiții de carantină pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal (aprobată prin ordinul nr. 351 din 19.3.2020). Se respectă orarul lectiilor aprobat pentru fiecare instituție de învățământ pentru clasele 1-12 până la 29 mai.
Prin intermediul mai multor platforme educaționale, precum Google Classroom sau invat.online sau al aplicațiilor digitale G Suite, Skype sau Zoom, profesorii continuă actul educațional zilnic, iar cu cei care nu au acces la mediul de predare online, profesorii comunică direct. În fiecare zi toți învățătorii și profesorii diriginți raportează directorului adjunct despre starea de sănătate a elevilor.
–
