Un magistrat (procuror sau judecător) poate fi anchetat doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților trebuie încuviințată de Consiliul Superior al Magistraturii, se arată în proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pus în dezbatere publică marți, pe site-ul Ministerului Justiției.
Noile prevederi din proiect sunt deja criticate de voci din sistem, care consideră că se creează astfel o super-imunitate pentru magistrați. Ministerul Justiției susține însă necesitatea instituirii unor mecanisme suplimentare pentru „asigurarea unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare”.
În proiect, MJ propune modificarea unor articole din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, la art. 95, după alineatul (2) se introduce încă un alineat în care se arată că: „Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
De asemenea, tot la art. 95 din Legea nr. 303/2004, se introduce alin. (5), care prevede că trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Alte modificări propuse de MJ: secţiile CSM se pronunţă asupra cererilor de încuviinţare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării şi de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu; în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă; dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleşi ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluţionarea respectivei cereri.
În expunerea de motive, MJ susţine că aceste măsuri sunt luate „în scopul asigurării unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanţie, în cazul în care aceştia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanţii şi necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraţilor, în situaţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune„.
„Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanţiilor de independenţă recunoscute magistraţilor, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant şi în documentele internaţionale. Totodată, reglementările legale trebuie să asigure independenţa şi autonomia efectivă a procurorilor şi să stabilească garanţii adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acţiona în mod echitabil, imparţial şi obiectiv”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Dar, în timp ce Ministerul Justiției motivează instituirea acestor mecanisme suplimentare prin „asigurarea unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare”, noile prevederi sunt deja contestate. Cei care le contestă consideră că se creează astfel o super-imunitate pentru magistrați și „un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot”.
Într-un comunicat comun, Asociațiile Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție resping proiectul Ministerului Justiției, apreciind că acesta consolidează, contrar Constituției, un soi de „impunitate largă” pentru magistrați.
”Atragem atenția că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistrații onești din România.
Asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraților sunt în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii. Propunerea Ministerului Justiției este, prin urmare, cu totul inexplicabilă. Arătăm că nu a fost sesizată nici Comisia de la Veneția, pentru emiterea unui aviz, absolut necesar într-un astfel de context.
Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de către nu organe administrative din afara Ministerului Public. Faptul că în prezent secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăriri penale, spre deosebire de trimiterea în judecată, care este esențială”, se arată într-un comunicat al celor două asociații de magistrați.
Semnatarii comunicatului mai precizează că ”(…)crearea unui corp de magistrați incoruptibili, onești și profesioniști nu presupune acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se ”bucură”. Conform art.16 alin. (1) și (2) din Constituția Românei, ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”
”În consecință, astfel de reglementări, pe care nici măcar fosta guvernare, ale cărei proiecte în domeniul justiției au fost profund criticate de Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, GRECO, Comisia de la Veneția etc., nu a îndrăznit să le propună, reprezintă un fapt regretabil și nescuzabil, de natură să creeze prejudicii corpului onest al magistraților, motiv pentru care emitentul lor trebuie să își asume urgent răspunderea și să procedeze în consecință la retragerea lor (respectiv a acelor reglementări care nu au legătură cu desființarea SIIJ)”, mai spun reprezentanții asociațiilor.
