Publicația americană Artvoice.com expune modalitatea în care a acționat Rusia pentru a infuența alegerile prezidențiale din România în favoarea lui Călin Georgescu. Potrivit articolului, în investigarea fenomenului, serviciile secrete românești au fost sprijinite de mai multe țări aliate din Europa, ca și de NATO. S-a folosit un instrument pe bază de inteligență artificială, menit să detecteze amenințările de acest tip, iar dovezile implicării Moscovei sunt expuse inclusiv prin referințe la oamenii implicați, site-urile, conturile de erețele sociale sau domeniile online utilizate. Totodată, articolul atrage atenția asupra unui austriac, considerat arhitectul promovării lui Călin Georgescu, și a unei rusoaice care a mai lucrat la realegerea lui Vladimir Putin. Nu în ultimul rând, materialul transmite un semnal de alarmă actualei administrații de la Washington, arătând că austriacul cu rol determinant în construirea profilului lui Călin Georgescu, a fost un susținător al Kamalei Harris și un critic al lui Donald Trump.
Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a câștigat în mod neașteptat primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Niciun sondaj nu prezisese victoria sa.
Misteriosul Georgescu a captat atenția alegătorilor printr-o avalanșă de conținut digital care a lovit în zilele premergătoare alegerilor.
Campania sa s-a bazat exclusiv pe rețelele sociale, beneficiind de un sprijin aparent uimitor din partea publicului. A câștigat susținere declarând că nu cheltuise niciun ban — zero — pentru campania sa politică.
Promovându-l ca diplomat ONU și membru al influentului Club de la Roma, campania lui Georgescu l-a prezentat drept un curajos avertizor de integritate al ONU, luptând împotriva unei rețele de oligarhi pedofili care controlează afacerile globale.
Pe platforme precum TikTok, Facebook și Instagram, conținutul pro-Georgescu a inundat fluxurile de știri, acumulând peste noapte milioane de vizualizări.
Georgescu a ieșit favorit în condițiile unui câmp electoral aglomerat, obținând 22,9% din voturi. Cei mai apropiați competitori ai săi, politicieni bine cunoscuți – Elena Lasconi și Marcel Ciolacu – au fost aproape, cu 19,17% și, respectiv, 19,15%.
Întrucât niciun candidat nu a obținut majoritatea necesară de peste 50%, un tur de scrutin între Georgescu și Lasconi a fost programat pentru 8 decembrie.
Cu două zile înainte de al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale.
Decizia Curții s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor de informații românești, care indicau că interferența Rusiei și manipularea bazată pe inteligență artificială au indus publicul în eroare și au încălcat legile campaniei electorale.
Serviciile românești de informații au furnizat un dosar care arăta că în campanie au fost utilizate instrumente AI și tactici de război cibernetic pentru a orchestra o mișcare „fals populară”.
O nouă rundă de alegeri prezidențiale în România a fost programată pentru 4 mai 2025. În 14 februarie, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a susținut un discurs la Conferința de Securitate de la München, criticând decizia României.
Vance a declarat că: „În decembrie, România a anulat pur și simplu rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a unei presiuni enorme din partea vecinilor săi continentali”. El a comparat acuzațiile de interferență rusă cu infracțiuni minore, adăugând: „Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari cheltuiți pe publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu era un foarte puternică”.
Complexitatea poziției lui Vance
Comentariile lui Vance au fost curioase, deoarece campania politică a lui Georgescu s-a bazat pe declarații de complezență față de Trump, însă a promovat o platformă care, dacă ar fi adoptată, ar fi dăunătoare intereselor americane.
Mai mult, omul din spatele lui Georgescu – mentorul, arhitectul CV-ului și finanțatorul său, Roland Schatz – este un critic al lui Trump.
Schatz a susținut-o pe Kamala Harris în cursa prezidențială din 2020 și a criticat dur presa internațională pentru că l-a menajat pe Trump.
„Gradul în care politica americană a fost afectată de la [Trump]… este mult mai mare decât a fost chiar și sub George W. Bush”, a declarat Schatz.
Schatz, un cetățean austriac, s-a referit la Trump într-o postare pe LinkedIn ca la „un tip care a fost dat afară acum 4 ani, având cel mai scăzut grad de aprobare în funcție de la Jimmy Carter încoace”.
S-ar putea ca Vance să nu fi știut acest lucru, deoarece Georgescu îl lăudase public pe Trump, aliniindu-se la ideologia „America First”, pe care a reflectat-o în propria sa retorică „România First”.
El l-a descris pe Trump drept un lider care „își iubește poporul” și i-a admirat politicile naționaliste.
De asemenea, a afirmat că Vladimir Putin este un lider care „își iubește poporul”, totodată promovând narațiuni anti-occidentale.
Interferența rusă
Indiferent de laude, serviciile de informații românești au contestat afirmația lui Vance conform căreia interferența nu a fost altceva decât o campanie publicitară neglijabilă, pe rețelele sociale.
În această analiză, ele au fost susținute de o coaliție de parteneri internaționali, inclusiv NATO, Marea Britanie, Canada, Ucraina, Estonia și Comisia Europeană, care au folosit Osavul – un instrument bazat pe inteligență artificială în detectarea amenințărilor informaționale – pentru a analiza campania online a lui Georgescu.
Osavul a identificat că peste 85% din conținutul campaniei online a lui Georgescu a provenit de la profiluri false, boți și videoclipuri generate de inteligență artificială — manipulând algoritmii rețelelor sociale pentru a amplifica narațiunile pro-Georgescu.
Între 2022 și 2023, a apărut o rețea de 20.321 de conturi false, pentru a lua parte la discursul online în favoarea lui Georgescu.
Aceste conturi au inundat platformele sociale cu peste 2,1 milioane de comentarii pro-Georgescu începând cu 23 noiembrie 2024, cu doar o zi înainte de primul tur de scrutin.
Operațiunile rețelei au fost urmărite până la domenii de e-mail rusești precum rambler.ru, iar șabloanele de nume pentru profilurile false urmau o structură uniformă, cum ar fi „ushakov.” sau „aleksandrov.”, urmate de secvențe alfanumerice aleatorii.
Narațiunea falsă a „avertizorului de integritate ONU”
Între 13 octombrie și 6 noiembrie 2024, afirmația lui Georgescu că este un avertizor de integritate al Națiunilor Unite care luptă împotriva unei „rețele internaționale de pedofilie” a fost intens distribuită pe mai multe platforme.
Postările care promovau această narațiune erau identice cuvânt cu cuvânt și au fost distribuite de 10 conturi X (fostul Twitter) legate de Rusia, acumulând peste 103.000 de reacții.
Analiza datelor a arătat că aceste peste 100.000 de reacții nu reprezentau o implicare reală a utilizatorilor, deoarece postarea fusese vizualizată doar de trei ori înainte de a fi artificial amplificată.
Campania TikTok care îl promova pe Georgescu a inclus, de asemenea, 25.000 de conturi false pro-Georgescu, care au devenit active cu puțin timp înainte de alegeri.
Creștere bruscă a activității zilnice
Pe 1 noiembrie 2024, numărul de postări zilnice pro-Georgescu generate de conturi false a explodat la 1.100 pe zi, comparativ cu mai puțin de 100 de postări zilnice în săptămânile anterioare — o creștere determinată în totalitate de amplificarea artificială și de conturile de tip bot.
Dincolo de invadarea secțiunilor de comentarii, aceste conturi false au fost implicate în grupuri controlate de pe Facebook, populate cu membri falși, care l-au prezentat pe Georgescu drept o voce independentă, cu un sprijin larg din partea publicului.
Anchetatorii au demonstrat că fotografiile de profil atașate acestor conturi false proveneau de pe platforme rusești precum lok.ru, mamba.ru și ru.pinterest.
Imaginile folosite pentru aceste profiluri false au fost preluate de pe site-uri rusești precum ok.ru, mamba.ru, ru.pinterest și ozon.ru.
Analiza realizată de Osavul a mers dincolo de manipularea rețelelor sociale, dezvăluind că 85.000 de atacuri cibernetice, urmărite până la actori statali ruși, au vizat infrastructura digitală a alegerilor din România în timpul campaniei.
Aceste atacuri au inclus operațiuni de tip distributed denial-of-service (DDoS), menite să perturbe sistemele de înregistrare a alegătorilor, precum și infiltrări cu malware concepute pentru a compromite datele esențiale ale alegerilor.
Mâna Kremlinului în campanie
Anchetele au dezvăluit că nu a fost vorba doar de inteligență artificială. Au fost implicați și oameni.
Editorii site-urilor pravda-en.com și pravda-es.com au publicat conținut pro-Georgescu.
Creatorii de conținut ai canalului Telegram „IrinamarZ”, o rețea rusească, l-au lăudat pe Georgescu.
Românca Georgiana Arsene, administratoarea grupului de Facebook „Prietenii lui Vladimir Putin”, a produs conținut care a amplificat rolul lui Georgescu pe rețelele sociale.
Editorii unor canale pro-ruse precum Țarigrad TV, Naspravdi și KP.MD au furnizat conținut în sprijinul campaniei lui Georgescu.
Românul Bogdan Peșchir nu doar că a creat conținut, dar a fost și intermediarul fondurilor, unele dintre ele în criptomonede, „donând” 1 milion de dolari pentru campania lui Georgescu pe TikTok, alături de plăți suplimentare către 100 de influenceri pentru a posta în favoarea lui Georgescu.
Printre susținătorii influenți ai lui Georgescu se numără:
- Alexei Komov, membru al Congresului Mondial al Familiilor, o organizație susținută de Kremlin, creată pentru a infiltra rețelele conservatoare din SUA și Europa.
- Konstantin Malofeev, oligarh rus.
- Petre Răcanel, fost diplomat român devenit agent pro-Kremlin.
- Ilan Șor, fugar moldovean refugiat la Moscova.
- Igor Dodon, politician moldovean pro-Kremlin.
- Horațiu Potra, agent al serviciilor de informații rusești și mercenar implicat în operațiuni militare în Africa, aliniat cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin.
- Alisher Usmanov, oligarh rus, care, cu generozitate, i-a împrumutat lui Georgescu badyguard-ul, pe Adrian Mandea, pentru protecție.
- GRU, agenția de informații militare a Rusiei, prin Constantin Bogdan Văcusta, membru al grupului „Corbii tineri”.
Unul dintre cei mai importanți susținători ai campaniei a fost Elena Șmeleva (foto), co-manager al campaniei prezidențiale a lui Vladimir Putin din 2018. Aceasta a colaborat cu Roland Schatz în cadrul Media Tenor LLC, o companie rusească creată pentru a colecta date privind impactul mass-media (inclusiv social media) asupra populației din Europa de Est.
Sediul de campanie al lui Georgescu din Izvorani — aflat în două vile identice, totalizând peste 2.000 de metri pătrați — este deținut de Andy Lupu, un interpus al Rusiei, în vârstă de 24 de ani, lider al partidului LEU.
Însă omul despre care se spune că l-a „inventat” pe Georgescu, Roland Schatz, a fost cel care l-a propulsat pe scena internațională.
Georgescu a fost afiliat la United Nations Global Sustainable Index Institute (UNG), o organizație cu un nume asemănător cu cel al Națiunilor Unite, dar fără nicio legătură reală cu ONU.
Schatz i-a acordat lui Georgescu titlul de director al fundației UNGSII între 9 iulie 2016 și 14 decembrie 2016.
Georgescu a scris în CV-ul său că a fost director executiv și consilier special al directorului general al biroului ONU din Geneva.
În realitate, el a fost doar director executiv al falsului institut United Nations Global Sustainable Index Institute, creat de Schatz.
De asemenea, Georgescu nu a fost niciodată membru oficial al Clubului de la Roma, așa cum a pretins.
El a fost, în schimb, asociat cu o organizație cu un nume similar, Prietenii Clubului de la Roma Romania, un grup fără nicio afiliere oficială cu Clubul de la Roma.
Georgescu a mai susținut că a fost secretar pentru Mircea Malița, în cadrul Fundației Universității Mării Negre.
Fiica lui Malița afirmă însă că Georgescu minte când susține că i-a fost secretar academicianului, deși cei doi se cunoșteau.
Relația dintre ei s-a rupt definitiv după ce Georgescu a furat 3.000 de cărți de vizită de la Fundația Universității Mării Negre și nu le-a mai returnat.
Un parcurs umflat
Istoricul român Matei Udrea a declarat: „Călin Georgescu nu a lucrat niciodată pentru ONU, nu a fost niciodată membru al Clubului de la Roma și nu a fost niciodată susținut de Mircea Malița. Fals, fals, fals. Întreaga lui biografie este o fabricație”.
Schatz, omul care a creat CV-ul prezidențial al lui Georgescu, a fost condamnat în Germania pentru:
- deturnare de fonduri,
- fraudă prin faliment,
- furtul contribuțiilor la asigurările sociale și pensiile angajaților,
- declarații false.
În iulie 2010, Schatz a primit o pedeapsă cu suspendare de 22 de luni, în Bonn, Germania.
După ce România a anulat alegerile, Schatz a publicat un articol în Frankfurter Allgemeine Zeitung, parte a Tenor Media, în care l-a prezentat pe Georgescu ca pe o victimă, și nu ca pe un agent susținut de Kremlin.
În articol, Schatz a anunțat că Georgescu este probabil să fie arestat.
Există rapoarte care indică faptul că Schatz se ține departe de România, de teamă să nu fie arestat.
Stimați “milițieni”, tăbărâți pe Călin Georgescu și pe ecosistemul toxic care îl propulsează!
