Legea recursului compensatoriu a fost abrogată, miercuri, cu un vot covârșitor din partea parlamentarilor.
„Aventura” deschisă de guvernarea PSD-ALDE nu se va termina însă aici. Efectele vor persista, în condițiile în care este vorba de un act normativ parte a legislației penale. Prin urmare, arată experții consultați de Universul.net, beneficiari ai recursului compensatoriu rămân toți cei care în prezent se află în executarea pedepsei, însă nu și cei care vor ajunge la închisoare de acum încolo.
Judecătorul Cristi Danileț, fost membru CSM, arată că „deținuții care se află în închisoare la momentul abrogării pot beneficia de recursul compensatoriu numai pe perioada executată până la data abrogării”.
Pentru cei care nu au ajuns încă în executarea pedepsei, această lege „nu se mai aplică, adică deținuții vor sta în penitenciar cât timp spun judecătorii, nu parlamentarii”, a mai explicat Danileț.
La fel consideră și avocatul Sergiu Bogdan, profesor în drept penal la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Vor mai beneficia cei pentru care a fost în vigoare. Cine se află în pușcării pe perioada până la abrogarea legii poate să ceară un astfel de mecanism favorabil de aplicare a regimului sancționator. Pentru cei care intră în pușcării, acolo este o discuție pentru că, în esență, această lege se aplică celor care se află în executarea pedepselor. Când ai comis o infracțiune, nu te afli în executarea pedepsei”.
Legea recursului compensatoriu nu va trebui înlocuită de o altă măsură pentru a putea pune în aplicare recomandările CEDO privind supraaglomerarea din penitenciare, spune Cristi Danileț. Potrivit magistratului, există deja un set de măsuri aprobate de Ministerul Justiției în 2016 pentru asta. Trebuie doar puse în aplicare.
Deținuții făceau cerere să se mute în camerele insalubre
În ceea ce privește supraaglomerarea, recursul compensatoriu a avut un efect invers decât ceea ce a cerut României CEDO.
Pentru a ieși mai repede din închisoare, deținuții optau pentru cele mai insalubre penitenciare. Astfel, penitenciare noi, precum cele din Arad sau Giurgiu, au fost ocupate în proporţie de 80%, în timp ce închisori nemodernizate, cum sunt cele din Iaşi sau Focşani, au cu 50% mai mulţi deţinuţi decât prevăd normele europene.
„Sunt deținuți care aflau unde sunt penitenciarele sau camerele care arată mai prost și făceau cerere să stea în aripa respectivă ca să beneficieze de legea recursului compensatoriu. Își făceau procese fictive, se dădeau în judecată prin diverse instanțe ca să fie transferați în alte penitenciare”, a arată judecătorul Cristi Danileț.
Număr imens de deținuți eliberați mai devreme din pușcării
Aproape 20.000 de deținuți au fost eliberați în perioada august 2017-iunie 2019 în baza recursului compensatoriu, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe care deputatul liberal Florin Roman le-a obținut printr-o interpelare la Ministerul Justiției.
Printre infracțiunile comise de beneficiarii legii promovate de PSD-ALDE s-au numărat și unele dintre cele mai grave:
- 840 – omor
- 73 – omor calificat
- 191 – trafic de minori
- 566 – viol
Ce s-a întâmplat cu o parte dintre cei care au ieșit din pușcării înaintea ispășirii complete a pedepsei? Au recidivat. E vorba de aproximativ 1.300 de asemenea cazuri. Dintre recidiviștii care au revenit după gratii, 39 aveau condamnări pentru viol, 7 pentru trafic de persoane și 186 pentru tâlhării.
Marți, la Comisia Juridică, deputatul PSD Florin Iordache, care susține în continuare această lege, își exprima regretele pentru perspectiva abrogării actului normativ: „În urma deciziei CEDO, România și-a asumat o decizie de a asigura condițiile din penitenciare. Eu mă așteptam la o inițiativă de îmbunătățire eventual a proiectului, nu de abrogare. Vom fi obligați să plătim despăgubiri bănești dacă abrogăm recursul compensatoriu”.
Deputat: Dacă ar fi fost abrogat acum 10 luni, probabil 2.000 de condamnați nu ar mai fi fost eliberați
„(…) Din păcate însă acest în sfârşit vine cam târziu. Vine târziu, noi am iniţiat această lege încă de acum mai bine de zece luni, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în cursul lunii februarie, cum cu toţii ne-am fi dorit, probabil alte 2.000 de condamnaţi nu ar fi fost eliberaţi în aceste condiţii, înainte de vreme, subliniez acest lucru, înainte de vreme, din penitenciarele româneşti. Acest înainte de vreme a produs sute de victime, care unele dintre ele chiar şi-au pierdut viaţa”, a deputatul PNL Ioan Cupșa, inițiatorul proiectului de abrogare a legii recursului compensatoriu.
„Eu cred că a fost o potlogărie care masca o graţiere, de care au beneficiat mii de condamnaţi, cu urmări de-a dreptul tragice”, a adăugat liberalul.
Florin Iordache: „Mda…”
Tot Florin Iordache, în octombrie anul acesta, când jurnaliștii Digi24 i-au arătat o imagine cu doi bătrâni de 80 de ani care au fost uciși cu bestialitate în casa lor de către un beneficiar al recursului compensatoriu, reacționa sec: „Mda… Tragic… ce să vă spun? Ăăăăăăă…. Putea acest criminal să iasă din penitenciar… Sau ați văzut că sunt oameni care au comis crime şi fără recursul compensatoriu… Recursul compensatoriu nu a făcut decât ca niște indivizi să… având în vedere condițiile din închisoare.. să iasă mai devreme…”
Fuga lui Dragnea de răspundere
Întrebat, în urmă cu doi ani, cum vede consecinţele recursului compensatoriu, Liviu Dragnea răspundea: „Cred că trebuie să explice cei care au iniţiat legea şi au gândit legea şi au fundamentat acest proiect de lege”.
Chestionat asupra faptului că forma legii a fost schimbată în Parlament faţă de ceea ce a trimis iniţiatorul, Dragnea răspundea la acea vreme: „Întrebaţi-i pe cei care au făcut-o. N-am lucrat acolo şi chiar nu ştiu foarte bine”.
Ce prevedea legea recursului compensatoriu
În urma modificărilor făcute de PSD, ALDE și UDMR în Parlament, proiectul de lege al Ralucăi Prună, fost ministru al Justiției în guvernul Cioloș, a ajuns să arate cu totul altfel.
Pe scurt, legea recursului compensatoriu, abrogată miercuri, prevedea că toți deținuții care nu au la dispoziție cel puțin 3 metri cubi/aer de persoană și care sunt ținuți în condiții mizere (igrasie, mucegai) vor beneficia de reducerea cu șase zile din pedeapsă la fiecare lună de detenție executată.
